CODEX ALIMENTARIUS: ce este și cum îți afectează sănătatea?

Codex nu este un subiect ușor de înțeles. Cu 20 de comisii care se întâlnesc anual și rapoarte publicate care conțin peste 1400 pagini doar în 2005, cei mai mulți oameni rămân absolut ignoranți asupra măsurii în care acesta le afectează sănătatea. Citiți pentru a descoperi imaginea din spatele susținerii ”afacerii cu boala” de către Comisia Codex Alimentarius.

Ce este Codex?

Comisia Codex Alimentarius (Codex Alimentarius Commission) (Codex) este organismul global principal care face propuneri către și este consultat de Directorii Generali ai World Health Organization (WHO) (Organizația Mondială a Sănătății, OMS) și Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) în toate problemele care țin de implementarea Programelor Comune FAO/WHO de Standarde în Alimentație. Înființată în 1963, principalele scopuri ale comisiei sunt declarate în Manualul Procedural ca fiind: ocrotirea sănătății consumatorilor, asigurarea practicilor corecte în comerțul cu alimente și promovarea coordonării tuturor lucrărilor de standarde în alimentație întreprinse de organizații internaționale guvernamentale sau non-guvernamentele. Din păcate însă, și așa cum vom vedea, activitățile sale nu protejează sănătatea consumatorilor, iar comerțul internațional cu alimente este oricum, numai corect nu.

În momentul scrierii acestui articol, Comisia prezidează peste 27 comitete subsidiare active și grupuri de lucru interguvernamentale ad hoc, ale căror funcții principale gravitează în jurul elaborării de standarde, linii directoare și alte texte legate de alimente, inclusiv suplimente alimentare. Odată completate aceste texte, ele sunt prezentate Comisiei pentru aprobare finală și adoptare de noi standarde globale.

Cum te afectează Codex, pe tine și sănătatea ta?

 

Organizația Comercială Mondială folosește liniile directoare și standardele Codex ca reper în adjudecarea disputelor comerciale internaționale care implică alimentele. Sediul său (în imaginea alăturată) se află la Geneva, Elveția.

 

Deși adoptarea de către state a diferitelor standarde și linii directoare dezvoltate de Codex este teoretic opțională, crearea World Trade Organization (WTO, Organizația Comercială Mondială) la 1 ianuarie 1995 a schimbat în mod esențial statutul lor internațional, prin aceea că acum ele sunt utilizate din ce în ce mai mult de către WTO ca reper în soluționarea disputelor comerciale internaționale, care implică alimente. Ca atare, potențiala amenințare de a fi implicat în – și a pierde – o astfel de dispută face acum adoptarea standardelor și liniilor directoare ale Codex efectiv obligatorie, astfel încât nu lasă țărilor membre WTO aproape nici o opțiune decât aceea de a se supune acestora. De aceea, având în vedere că 149 țări sunt în prezent membre WTO, și de asemenea că standardele și liniile directoare ale Codex acum există în mod virtual pentru orice aliment la care te-ai putea gândi, aceasta înseamnă efectiv că activitățile Codex afectează acum vasta majoritate a oamenilor de pe planetă.

În afară de a se ocupa cu alimentele obișnuite însă, Codex stabilește de asemenea standarde și linii directoare pentru (printre altele): suplimente alimentare cu vitamine și minerale; mențiuni de sănătate; alimente organice; alimente modificate genetic; etichetarea alimentelor; aditivi alimentari și reziduuri de pesticide. De aceea este semnificativ, așa cum vom vedea în cele ce urmează, că în toate aceste domenii dovada este acum indubitabilă: Codex pune din ce în ce mai mult interesele economice – în special pe cele ale industriei chimice și farmaceutice – mai presus de sănătatea oamenilor.

Liniile directoare ale Codex pentru suplimentele alimentare cu vitamine și minerale

Standardele și liniile directoare Codex există acum în mod virtual pentru toate alimentele.

Liniile directoare pentru suplimentele alimentare cu vitamine și minerale au fost adoptate de Comisia Codex Alimentarius ca un nou standard global la intalnirea de la Roma, Italia, în iulie 2005. Proiectate pe baza restrictivei Directive a Suplimentelor Alimentare a a Uniunii Europene, liniile directoare obligă la stabilirea de limite superioare restrictive în dozarea vitaminelor și mineralelor și interzicerea declarațiilor că suplimentele cu vitamine și minerale ar fi potrivite pentru administrare în vederea prevenirii, ameliorării, tratamentului sau vindecării unei boli. Ca rezultat, și având în vedere muntele de dovezi în continuă creștere, care demonstrează impresionantele ameliorări ale sănătății care pot fi obținute prin utilizarea suplimentelor nutritive, se poate vedea că, departe de a ocroti sănătatea consumatorilor, impunerea globală a acestor linii directoare va face ca produsele de sănătate curative, preventive și terapeutice vor rămâne domeniul exclusiv al industriei farmaceutice.

Mențiuni de sănătate

Liniile directoare pentru suplimentele alimentare cu vitamine și minerale au fost adoptate de Comisia Codex Alimentarius ca nou standard global, la reuniunea de la Roma, Italia, în iulie 2005.

Există deja diferite texte ale Codex care pun restricții asupra beneficiilor de sănătate ce pot fi atribuite produselor alimentare și poate cel mai semnificativ dintre acestea este Codex General Guidelines on Claims. (Liniile directoare generale ale Codex asupra mențiunilor de sănătate). Adoptate în 1979 și revizuite în 1991, aceste linii directoare sunt în anumite privințe însăși rădăcina problemei Codex – prin aceea că ele caută efectiv să se asigure că singurele produse care pot face mențiuni privind prevenirea, ameliorarea, tratamentul și vindecarea bolilor sunt medicamentele farmaceutice. În mod specific, și printre alte lucruri, Liniile Directoare Generale ale Codex cu privire la mențiunile de sănătate interzic orice declarație cum că o dietă echilibrată sau alimentele obișnuite nu pot oferi cantități adecvate din toate elementele nutritive și orice declarație că produsele alimentare sunt potrivite pentru a fi utilizate în prevenirea, ameliorarea, tratamentul și vindecarea bolilor. Ca atare, se poate vedea că acestea protejează esențialmente brevetul controlului industriei farmaceutice asupra sistemelor noastre de asistență medicală.

Alimente organice

Liniile directoare generale ale Codex asupra mențiunilor de sănătate protejează brevetul controlului industriei farmaceutice asupra sistemelor noastre de asistență medicală.

Alimentele organice au beneficiat de atenție sporită din partea Codex în ultimii ani iar acum este din ce în ce mai clară încercarea Comitetului Codex pentru Etichetarea Alimentelor de a dilua standardele organice globale pentru a permite utilizarea de substanțe cum ar fi dioxidul de sulf care poate cauza reacții alergice la unele persoane; nitritul și nitratul de sodiu care sunt potențial cancerigene și au fost implicate în hiperactivitate la copii și caragenanul pentru care există dovezi că este asociat cu formarea de ulcere și tumori canceroase la nivelul intestinelor. Ceea ce este încă și mai rău este aprobarea recentă a Comisiei Codex Alimentarius pentru a începe includerea etilenei în Liniile Directoare Codex pentru Producția, Procesarea, Etichetarea și Comercializarea Alimentelor Produse Organic. Etilena se folosește pentru a induce coacerea artificială a fructelor și legumelor când ele sunt în procesul de coacere și ca atare aprobarea acesteia pentru utilizare asupra alimentelor organice ar reprezenta un pas tulburător către acceptarea impusă de WTO a acelorași practici agricole dubioase și nenaturale cărora deja le sunt supuse alimentele neorganice.

De ce dorește Codex să dilueze standardele organice în acest mod? În principiu doar pentru că hrana organică este mai scumpă decât cea simplă, neorganică și ca atare marii producători de hrană neorganică vor avea o oportunitate ușoară de a intra pe piața produselor organice și a face profituri mai mari. Totuși, la un nivel mai profund, alimentele organice susțin o sănătate mai bună decât cele neorganice, în virtutea faptului că ele conțin niveluri mai ridicate de microelemente nutritive. În plus, desigur, alimentele organice nu conțin pesticide, reziduuri de medicamente veterinare sau organisme modificate genetic. Ținând cont de faptul că o bună sănătate nu este în interesul ”afacerii cu boala”, în ultimă instanță cererea crescândă de alimente organice devine o amenințare la adresa industriei chimice și farmaceutice; nu doar pentru că alimentele organice susțin o bună sănătate, ci și pentru că asta înseamnă o cerere mai scăzută de pesticide, medicamente veterinare și alimente cu OMG (organisme modificate genetic)- și deci, profituri mai scăzute.

Mai mult, și spre deosebire de semințele modificate genetic, semințele organice nu pot fi brevetate. Ca atare, dat fiind faptul că unii dintre jucătorii majoritari din industria chimică și farmaceutică cum at fi Bayer și BASF, sunt de asemenea jucători majori în industria biotehnologiei, se poate vedea cu ușurință că popularitatea în creștere a alimentelor organice nepatentabile este de fapt o amenințare serioasă și crescândă asupra profiturilor ” afacerii cu boala” a industriei farmaceutice.

Alimentele modificate genetic

Popularitatea crescândă a suplimentelor alimentare, a practicilor naturale de sănătate și alimentelor organice este o amenințare serioasă la adresa afacerii cu boala a industriei farmaceutice.

Comisia Codex Alimentarius a adoptat primele sale linii directoare și principii pentru organisme modificate genetic (OMG) în 2003. Aceste texte au devenit ulterior instrumentale în Statele Unite, Canada și Argentina lansând, și câștigând o dispută a WTO împotriva Uniunii Europene (UE), unde s-a discutat faptul că UE aplicase un moratoriu asupra aprobării și importării de alimente care conțin material modificat genetic (OMG).

Alte linii directoare și standarde pentru alimentele OMG sunt acum în curs de a fi proiectate de Codex. Eventuala adoptare a acestor texte va contribui mai departe la a face aprobarea și importul de alimente cu OMG conforme cu ele, obligatorii pentru toate țările membre WTO. De aceea, crucial este că, Statele Unite, Canada și Argentina fac de asemenea presiuni pentru a nu se cere producătorilor și exportatorilor de alimente cu OMG să dezvăluie prezența organismelor modificate genetic pe etichetele produselor lor. Aceasta este exact ceea ce doresc marii producători de OMG, desigur, după ce au înțeles că din ce în ce mai mulți oameni se opun alimentelor modificate genetic și mai mult, că nu vor putea schimba curând opinia publică asupra acestor produse.

Spre deosebire de semințele pentru alimente obișnuite, semințele pentru alimente modificate genetic pot fi brevetate. Acesta este motivul cheie pentru care companiile de biotehnologie sunt atât de disperate să forțeze intrarea acestor produse pe piețele mondiale, deoarece profiturile potențiale pe termen lung sunt atât de colosale încât se pot compara cu succes cu cele ale industriei farmaceutice. De aceea, având în vedere că unii din jucătorii majoritari din industria farmaceutică, precum Bayer și BASF, sunt de asemenea jucători majoritari în industria biotehnologică, se poate vedea că industria farmaceutică se poziționează încă o dată ca beneficiar cheie al Codex.

Ca atare – în ceea ce privește industria farmaceutică – singurele produse care merită fabricate sunt cele care sunt brevetabile. Din acest motiv, creșterea popularității suplimentelor alimentare, a practicilor de sănătate naturală și chiar a alimentelor organice reprezintă o amenințare serioasă la adresa industriei farmaceutice. Grupurile de interese financiare din spatele Comisiei Codex Alimentarius știu asta foarte bine, desigur, și ca atare acum sunt angajate într-o luptă disperată pentru a-și menține monopolul asupra industriei asistenței medicale și a se extinde în producerea de alimente modificate genetic.

Etichetarea alimentelor

Un comitet specific al Codex care se ocupă de problema etichetării alimentelor, Codex Committee on Food Labelling (CCFL)(Comitetul Codex pentru Etichetarea Alimentelor), există încă din 1965. Problema etichetării alimentelor este crucială pentru răspândirea ulterioară a informațiilor despre sănătatea naturală care poate salva viața, deoarece restricțiile asupra conținutului scris al etichetelor de alimente contribuie, alături de cele pentru reclamă, la împiedicarea producătorilor de suplimente naturale să informeze oamenii asupra beneficiilor dovedite ale suplimentelor alimentare. De aceea în mod crucial, CCFL a refuzat să recunoască rolul nutriției optime în prevenirea, ameliorarea, tratamentul și vindecarea bolilor și ca atare, în loc să protejeze sănătatea consumatorilor, poate fi văzut acționând in interesul ”afacerii cu boala” a industriei farmaceutice.

Reclama

Disputele despre dacă sau cum Codex ar trebui să intervină în probleme de publicitate au continuă încă din 1972.

Aceste dispute continuate la Întâlnrea CCFL din mai 2006 la Ottawa, unde s-au centrat pe întrebarea dacă ar trebui inițiată o definiție a publicității, și dacă da, unde anume (în textul Codex) ar trebui ea plasată. După discuții considerabile asupra acestei probleme CCFL a decis că într-adevăr este necesar să se înceapă să se lucreze la o definiție a publicității.

Din perspectiva sănătății naturale totuși, definiția propusă este departe de a fi satisfăcătoare:

„Reclamă: orice reprezentare publică, prin orice mijloace, altele decât o etichetă, care intenționează sau este susceptibilă să influențeze și să modeleze atitudinea, convingerile și comportamentele, pentru a promova direct sau indirect vânzarea alimentelor”.

Formularea acestei definiții propuse ridică mai multe întrebări cheie.

De exemplu, pe lângă faptul că există posibilitatea de a interzice promovarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică fundamentate, cu referate privind oportunitatea publicării, deja publicate, există şi posibilitatea de a împiedica organizaţiile non-profit ce susţin tratamentele naturiste să ia atitudine şi să pledeze în favoarea vânzării suplimentelor nutritive?

În mod similar, ar putea anumite restricții asupra publicității, care se bazează pe aceste definiție, să fie declarate ca și contravenind dreptului la libertatea de opinie și expresie și/sau la libertatea de a avea opinii fără interferențe și de a căuta, primi și distribui informații și idei prin intermediul mijloacelor media și fără frontiere (ambele fiind includse în Articolul 19 din Declarația Universală a Națiunilor Unite asupra Drepturilor Omului)?

În orice caz totuși, având în vedere că ”afacerea cu boala” a industriei farmaceutice depinde, pentru supraviețuirea sa, de restricționarea  tuturor mijloacelor prin care consumatorii pot avea acces la informație despre sănătatea naturală, posibilele restricționări asupra publicității sunt în mod clar o problemă cheie a Codex.

Aditivi alimentari

Codex are un comitet specific care se ocupă de siguranța aditivilor alimentari, una din funcțiile sale principale fiind stabilirea nivelurilor maxime ale acestora. În total, Codex Food Additive Index (Indexul aditivilor alimentari ai Codex) cuprinde în prezent un total de 300 aditivi individuali – atât sintetici cât și naturali – care sunt permiși a fi utilizați în alimente.

Totuși, deși unii aditivi artificiali sunt în esență siguri când sunt consumați în cantități mici și separat unii de alții, realitatea este că nu a existat o considerare substanțială din partea Codex asupra faptului că aceste chimicale sunt consumate nu separat, ci împreună unele c celelalte. Ca atare, și spre beneficiul producătorilor acestora, efectul cumulativ pe termen lung al consumului de multiple produse chimice patentate și aditivi artificiali asupra sănătății consumatorilor, a fost ignorat pe scară largă.

Bolile cauzate sau agravate de consumul de pesticide pe termen lung mărește piața potențială a medicamentelor farmaceutice.

De aceea, în mod revelator mulți aditivi artificiali sunt produși de unele dintre aceleași firme chimice și farmaceutice care vor să interzică suplimentele cu vitamine și să forțeze alimentele modificate genetic în farfuriile noastre. Și, așa cum este cazul și cu medicamentele farmaceutice și semințele modificate genetic, motivul principal pentru care cele mai multe din aceste substanțe există este pentru că pot fi brevetate – iar brevetele înseamnă profituri mai mari.

Pesticidele

Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticide s-a format în 1996 și este responsabil pentru stabilirea limitelor maxime pentru reziduuri de pesticide în anumite produse alimentare sau în grupuri de produse. Încă o dată însă, siguranța sau nu a oricărui pesticid este în mod general examinată în izolare, iar efectul pe termen lung pe care l-ar putea avea prezența lor colectivă asupra organismului uman este ignorat. De aceea, având în vedere că multe din aceste produse chimice periculoase sunt fabricate de companiile chimice și farmaceutice, nu este greu de imaginat că răspândirea lor pe scară largă poate fi văzută de aceste industrii ca având un beneficiu financiar dual, prin aceea că ele cresc în mod potențial dimensiunea pieței – și implicit profiturile ce se pot face de aici – pentru medicamentele brevetate folosite ca tratament pentru orice boală ce poate fi cauzată de consumul acestora pe termen lung.

Concluzie

Codex nu se referă doar la suplimentele alimentare. De fapt, este câmpul principal de luptă politică unde se stabilește cine va reglementa și controla aprovizionarea globală cu alimente, de la fermă până în farfurie. Acest ”război” se duce de către o rețea din ce în ce mai densă de autorități globale, mari interese financiare și de afaceri și ca atare, comerțul și profitul sunt scopurile lor principale – și nu sănătatea umană.

Indicațiile curente sugerează că învingătorii pe termen lung în bătălia de a obține controlul asupra aprovizionării cu alimente a lumii sunt susceptibile să fie industriile chimice și farmaceutice; în special dat fiind că adoptarea liniilor directoare ulterioare ale Codex pentru alimente derivate din biotehnologie acum pare aproape inevitabilă. Ca rezultat, libertatea noastră de a alege, sănătatea și mediul nostru în viitor sunt clar expuse unui risc.

Alimentația bună și sănătatea optimă amenință ”afacerea cu boala” a industriei farmaceutice deoarece micșorează dimensiunea pieței pentru medicamente de sinteză. Totuși, alimentele care nu conțin reziduuri de pesticide, aditivi artificiali și alți agenți de contaminare pot apărea, prin definiție, doar ca rezultat al unei utilizări globale mai scăzute, sau ideal a eliminării integrale a acestor chimicale. Aceasta, desigur, nu ar fi în interesele financiare ale companiilor farmaceutice și chimice care produc asemenea substanțe, întrucât ar genera în mod clar profituri mai mici, sănătate mai bună pentru întreaga populație și ca o consecință, reducerea utilizării de medicamente sintetice.

De aceea, în concluzie, deși pare să fi fost recent ”în afara luminilor rampei”, susținerea ”afacerii cu boala” de către Comisia Codex Alimentarius a continuat neabătută iar spectrul larg al activităților sale le face să fie un pericol semnificativ pentru sănătatea viitoare a umanității.

Dorim să vedem o lume în care accesul nostru la hrană sigură și nutritivă și suplimente alimentare eficiente este restricționat și controlat de interesele chimice și farmaceutice? Dacă nu, atunci trebuie să acționăm acum, înainte să fie prea târziu.

Articol de Paul Anthony Taylor

Sursa: https://www.dr-rath-foundation.org/2006/10/codex-what-is-it-and-how-does-it-affect-you-and-your-health/

Publicat cu permisiune

IMPORTANT!!! Citește interviul acordat de Paul Anthony Taylor în 2009 revistei FORMULA AS