Semne de întrebare cu privire la siguranţa aspartamului

O nouă analiză independentă a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Authority, EFSA) care a evaluat riscurile aspartamului, cel mai frecvent utilizat îndulcitor artificial, a ridicat serioase semne de întrebare asupra siguranţei acestuia. Publicată de oameni de ştiinţă de la Universitatea Sussex din Marea Britanie, analiza arată că dintre 73 de studii care indică faptul că aspartamul este dăunător, evaluarea EFSA a luat în considerare rezultatele unuia singur. În schimb, EFSA a categorisit ca demne de încredere 84% dintre studiile care susţin că nu există dovezi ale prejudiciilor aduse de acest îndulcitor. Având în vedere acest grad de părtinire şi neajunsurile evaluărilor de risc anterioare ale acestui îndulcitor, oamenii de ştiinţă din Marea Britanie concluzionează că este prea devreme să îl declare sigur.

Publicată în decembrie 2013, evaluarea riscului aspartamului de către EFSA a fost efectuată de către aşa numitul Grup de Lucru pentru Aditivi Alimentari şi Surse Nutriţionale Adăugate Alimentelor (Panel on Food Additives and Nutrient Sources Added to Food). După o examinare medico-legală a acestei evaluări, oamenii de ştiinţă britanici Prof. Erik Millstone şi Dr. Elisabeth Dawson au descoperit că aceasta prezenta numeroase defecte. Printe acestea se număra faptul că evaluarea încălca propriile linii directoare ale EFSA privind transparenţa evaluării riscului, că adopta un prag minim pentru acceptabilitatea studiilor pro-aspartam inclusiv a celor puse la îndoială anterior de către experţi ca fiind  „extrem de nepotrivite” şi „lipsite de valoare„şi că aplica praguri extrem de ridicate pentru studiile care pretindeau că substanţa nu este sigură. Este deci grăitor faptul că cele 73 de studii eliminate de EFSA erau mult mai demne de încredere decât cele care susţineau că nu există semne de risc.

Anterior, în 2013, prof. Millstone întocmise un dosar cu 30 de documente care detalia neconformitatea a 15 studii pivot anterioare asupra aspartamului. Totuşi EFSA a omis să transmită acest dosar consilierilor ştiinţifici. Comentând pe marginea celor mai recente descoperiri ale sale, prof. Millstone spunea: „Este clar din aceste cercetări că oamenii de ştiinţă ai EFSA au eşuat în conştientizarea numeroaselor nepotriviri din studiile liniştitoare, însă s-au legat de minuscule imperfecţiuni în studiile care arătau că aspartamul ar putea fi nesigur

El a mai adăugat: „După părerea mea, pe baza acestei cercetări, nu se poate pune problema că anumite conflicte sau interese comerciale ar fi afectat raportul grupului  de lucru, deoarece toate întrunirile acestuia s-au desfăşurat cu uşile închise”

Pe baza noilor sale cercetări, prof. Millstone cere acum suspendarea autorizării vânzării sau utilizării aspartamului în Europa până la o reexaminare completă şi independentă a tuturor dovezilor relevante. De asemenea el susţine o revizure generală a tuturor proceselor europene privind siguranţa alimentelor inclusiv încetarea discuţiilor în spatele uşilor închise.

Cel mai controversat aditiv alimentar din lume

 

 

Nu ar fi exagerat să spunem că aspartamul este cel mai controversat aditiv alimentar din lume. G.D. Searle, o companie americană producătoare de medicamente, a solicitat Autorităţii pentru Alimentaţie şi Medicamente din SUA (FDA) permisiunea comercializării acestei substanţe chimice, în 1973. Controversa care a urmat, inclusiv dovezile care sugerau faptul că aceasta poate induce retard mintal, leziuni cerebrale şi afecţiuni neuroendocrine şi că testele toxicologice nu fuseseră desfăşurate corespunzător, a avut ca rezultat faptul că FDA nu a autorizat îndulcitorul pentru utilizare comercială până în anul 1981. Dar nici atunci modul în care a fost obţinută aprobarea finală nu a fost unul nepărtinitor.

Decizia noului comisar FDA Arthur Hayes de a autoriza aspartamul în 1981 a fost luată nu doar împotriva sfatului propriilor toxicologi, ci şi al unui consiliu de revizie al FDA. Mai merită menţionat şi că, în urma preluării controlului Casei Albe de către administraţia Ronald Reagan în ianuarie 1981, se spune că Donald Rumsfeld, la vremea aceea preşedinte şi CEO ale Searle, ar fi acceptat postul de „trimis prezidenţial special în Orientul Mijlociu” în schimbul promisiunii că noua administraţie va aproba substanţa chimică pentru a fi pusă pe piaţă.

Astăzi, aspartamul se găseşte în mii de produse în întreaga lume inclusiv în băuturi răcoritoare. Cum cercetările indică în mod clar faptul că aspartamul are efecte cancerigene şi că poate produce perturbări neurologice şi comportamentale, cererile de retragere a acestuia de pe piaţă se vor face din ce în ce mai auzite. Cu cât guvernanţii şi organele de reglementare eşuează în a acţiona asupra acestui aspect, cu atât mai clară va fi impresia că acestea consideră profiturile companiilor multinaţionale chimice şi farmaceutice ca fiind mai importante decât sănătatea cetăţenilor obişnuiţi. Având în vedere că încrederea publică în guvernanţi şi factori de decizie a scăzut în ultimii ani în multe ţări, este timpul să le fie reamintit ale cui interese ar trebui să le servească.

 

 

Comisarul  FDA Arthur Hayes
a autorizat aspartamul în 1981
împotriva sfaturilor toxicologilor săi
şi al comitetului de revizie al FDA.
Food and Drug Administration [Public domain],
via Wikimedia Commons

Sursa: https://www.dr-rath-foundation.org/2019/08/new-independent-analysis-raises-serious-doubts-over-safety-of-artificial-sweetener-aspartame/

Publicat cu permisiune

istanbul nakliyat istanbul evden eve nakliyat istanbul evden eve nakliyat evden eve