Alimentaţia mediteraneană bogată în vitamine ajută la diminuarea depresiei

Noi cercetări arată că alimentaţia de tip mediteranean, bogată în vitamine, care conţine fructe, legume, nuci şi peşte poate ajuta la prevenirea depresiei. Publicată în revista Molecular Psychiatry de către cercetători din Marea Britanie, Franţa, Australia şi Spania, descoperirea se bazează pe analiza a 41 de studii separate publicate în decursul ultimilor 6 ani. Pentru a reduce probabilitatea ca şi alţi factori în afară de alimentaţie să fi influenţat concluziile cercetătorilor, studiile au ţinut cont şi de caracteristicile pacienţilor: vârstă, sex, stare civilă, fumat, activitate fizică, indice de masă corporală (IMC), venit, consumul de alcool, zone rezidenţiale şi alte aspecte cunoscute ca influenţatoare ale riscului de depresie. Per total, s-a constatat că persoanele cu alimentaţie de tip mediteranean erau cu 33% mai puţin predispuse să sufere de depresie, decât celelalte. Aceste cercetări oferă susţinere ulterioară ideii de utilizare a abordărilor naturale în controlul acestei probleme de sănătate mintală.

Afectând peste 300 milioane de oameni la nivel global depresia este cea mai importantă cauză a dizabilităţilor, cu o contribuţie majoră la povara generală a bolilor. Oglindind acest lucru, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că tulburările de depresie şi anxietate costă economia globală 1 trilion $ pe an. De aceea este semnificativ faptul că, aşa cum arată şi autorii studiului din Molecular Psychiatry, tratamentul convenţional al depresiei este eficient în doar 1 din 3 cazuri de tulburare de dispoziţie. Mai mult, cercetări recente sugerează că pacienţii depresivi trataţi cu antidepresive se simt mai rău, pe termen lung. O analiză publicată în 2017 a arătat că simptomele de depresie erau mult mai accentuate după 9 luni de tratament cu medicamente, comparativ cu tratamentul fără acestea. De aceea, nu este surprinzător faptul că, pe baza din ce în ce mai multor dovezi asupra faptului că lipsa elementelor nutritive esenţiale contribuie la instalarea unei sănătăţi mintale precare, cercetătorii cu mintea deschisă privesc din ce în ce mai mult către psihiatria nutriţională, viitorul tratamentului bolilor mintale.

Combaterea depresiei cu ajutorul suplimentelor nutritive

Există din ce în ce mai multe dovezi că abordările nutriţionale sunt eficiente în prevenirea şi controlul depresiei. Ilustrând acest lucru, o meta-analiză publicată în 2016 a evaluat 13 studii în care au fost implicaţi 1233 participanţi şi a ajuns la concluzia că suplimentarea cu acizi graşi omega 3 poate diminua chiar şi simptomele depresiei majore. Un studiu publicat mai devreme în acest an a adus susţinere suplimentară ideii de utilizare a acizilor graşi omega 3 pentru controlul depresiei, descoperind că nivelurile crescute ale acestor elemente nutritive sunt corelate cu niveluri mai scăzute ale depresiei în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă.

Alte cercetări au găsit dovezi care corelau deficitul vitaminelor B cu depresia. O recenzie ştiinţifică publicată în 2017 a dat la iveală faptul că nivelul scăzut al vitaminelor B este un element comun în rândul pacienţilor cu depresie iar suplimentarea cu aceste elemente nutritive a ameliorat manifestările depresiei.

În mod similar, un studiu clinic publicat în 2017 arăta că suplimentele cu magneziu sunt eficiente în tratamentul depresiei uşoare şi moderate. Descoperind că suplimentarea zilnică cu magneziu duce la o scădere semnificativă a simptomelor de depresie şi anxietate şi că acţionează rapid şi este bine tolerat, studiul a concluzionat că magneziul ar putea fi o alternativă sigură, fără reţetă, la medicamentele antidepresive.

Pericolele medicamentelor antidepresive

Contrar propagandei pro-medicamente răspândite prin intermediul media centrale, realitatea este că tratamentele convenţionale cu medicamente antidepresive sunt departe de a fi sigure. Ilustrând acest lucru, o analiză pe sute de mii de pacienţi publicată în 2017 a descoperit că medicamentele antidepresive sunt asociate cu un risc crescut de deces. Per total, persoanele care luau medicamente aveau un risc de deces cu 33% mai mare decât cei care nu le luau. De asemenea, prezentau şi un risc crescut de probleme cardiovasculare precum infarctele miocardice şi accidentele vasculare cerebrale.

De asemenea, s-a demonstrat faptul că pacienţii care luau un anumit tip de antidepresive prezentau o incidenţă mai mare a demenţei. Examinând dosarele medicale a 40,770 pacienţi cu vârste peste 65 de ani diagnosticaţi cu demenţă şi comparându-şe cu 283,933 oameni vârstnici care nu sufereau de această boală, cercetătorii din SUA, Marea Britanie şi Irlanda au găsit o mai mare incidenţă a demenţei în rândul pacienţilor cărora li s-au prescris antidepresive anticolinergice, o clasă de medicamente care blochează neurotransmiţătorul acetilcolină. Această descoperire nu este nici pe departe surprinzătoare, deoarece se ştie că acetilcolina are un rol cheie în învăţare şi memorare.

Dacă sunt luate în timpul sarcinii, riscul generat de antidepresive nu se rezumă la mamă, ci se extinde şi la copil. Un studiu publicat anul acesta a dat la iveală faptul că femeile însărcinate care iau medicamente antidepresive generează un risc crescut de depresie şi anxietate pentru copilul lor.

Mai mult chiar, există chiar dovezi tulburătoare ale legăturii dintre antidepresive şi omucideri. Mergând pe urma unor descoperiri similare care corelau utilizarea antidepresivelor cu actele de violenţă în alte ţări precum SUA, o solicitare în virtutea libertăţii informaţiei înaintată de BBC către Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor pentru Sănătate (Medicines and Healthcare products Regulatory Agency) din Marea Britanie a dat la iveală faptul că în ultimii 30 de ani, 28 de asasinate comise pe teritoriul ţării au fost asociate cu faptul că făptuitorii utilizau antidepresive din clasa inhibitorilor de serotonină (Selective Serotonin Reuptake Inhibitors, SSRI). Cercetări separate, publicate în Suedia în 2015, face legătura dintre SSRI şi violenţă descoperind că adulţii tineri, cu vârste între 15-24 ani,  sunt cu 43% au un risc crescut de a fi arestaţi şi închişi în urma actelor de violenţă atunci când iau acest tip de medicamente, decât atunci când nu le iau. Actele de violenţă citate în studiul suedez includ omucidere, asalt, jaf, răpire, violenţe sexuale şi altele.

Hrăneşte-ţi creierul

În mod previzibil, ori de câte ori se publică cercetări care demonstrează legătura dintre nutriţie şi sănătatea mintală, în presa centrală se dă o atenţie sporită opiniilor sceptice ale aşa numiţilor „experţi”. Sub aparenţa recomandărilor în sensul prudenţei, ei sunt invariabil dispuşi să exprime îndoieli chiar şi asupra lucrurilor evidente. Totuşi, pentru cei cu mintea deschisă, logica în susţinerea abordărilor nutriţionale pentru problemele de sănătate mintală este mai mult decât evidentă.

Ideea care stă la baza acestei zone de cercetare este în esenţă una simplă, şi anume faptul că şi creierul are nevoie să fie hrănit la fel ca şi orice alt organ al corpului şi că starea sa nutriţională este un factor cheie în ceea ce priveşte dispoziţiile şi comportamentul. Pentru a susţine şi mai mult această înţelegere, studiile au arătat deja că suplimentele nutriţionale pot îmbunătăţi comportamentul deţinuţilor şi reduce delincvenţa juvenilă în rândul copiilor de şcoală.

Cum aproape 10% din populaţia lumii este acum afectată de depresie şi/sau anxietate, este momentul să explorăm noi direcţii terapeutice care să nu presupună administrarea de medicamente antidepresive la încă şi mai mulţi pacienţi. În acest sens, ar fi bine să ne reamintim că medicul grec Hipocrate (460-370 î.Hr) este adesea citat cu cuvintele „Hrana să îţi fie medicament şi medicamentul să îţi fie hrană”. Se pare că din ce în ce mai mult ştiinţa descoperă că acest  principiu se aplică în egală măsură sănătăţii mintale, ca şi sănătăţii fizice.

Articol de Paul Anthony Taylor

Sursa: https://www.dr-rath-foundation.org/2018/09/new-study-finds-vitamin-rich-mediterranean-diet-may-help-prevent-depression/

Publicat cu permisiune