Alimentele ultra-procesate măresc riscul de deces timpuriu
Oferind dovezi suplimentare asupra pericolului alimentelor ultra-procesate, un studiu publicat în revista JAMA Internal Medicine a făcut legătura dintre consumul acestora și un risc crescut de moarte timpurie. În afara faptului deja cunoscut că aceste alimente au legătură cu dezvoltarea bolilor cronice, cercetătorii au descoperit că fiecare creștere de 10% a consumului alimentelor precum pâinea albă, sandvișurile preambalate, produsele semipreparate care trebuie doar încălzite, cerealele cu zahăr, băuturile carbogazoase și produsele tip ”chips” sunt asociate cu o creștere de 14% a riscului de deces în următorii 7 ani.
Studiul a examinat alimentația a 44,551 adulți francezi cu vârste peste 45 ani. Participanții la studiu au oferit cercetătorilor înregistrări pe 24 de ore, la fiecare 6 luni, pe o o perioadă de 2 ani, și în plus au completat chestionare despre sănătatea lor și nivelul activității fizice. În decursul celor 7 ani cât a durat în total studiul, 602 dintre aceste persoane au decedat. După ajustarea rezultatelor pentru a lua în calcul și alți factori – precum fumatul – care ar fi putut contribui la acest rezultat, cercetătorii au concluzionat că un consum crescut de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc crescut de deces.
Efectele letale globale ale alimentelor ultra-procesate
Consumul de alimente ultra-procesate a crescut semnificativ de-a lungul ultimelor decenii. În țări precum SUA, Canada și Marea Britanie, astfel de alimente acoperă peste 60% din alimentația unui adult. Semnificativ este și faptul că ele sunt asociate și cu vârstele tinere, veniturile mici și nivelul de educație, cu faptul de a locui singur, cu indicele mare de masă corporală și nivelul scăzut al exercițiilor fizice.
Problema însă nu se limitează la lumea occidentală. În decursul ultimelor 2 decenii, industria alimentelor fast-food și rata obezității au crescut rapid în China. Cercetările au demonstrat că peste o treime dintre adulții chinezi sunt acum supraponderali sau chiar obezi. În orașele mari din China precum Beijing sau Shanghai problema este și mai gravă. În aceste zone peste jumătate din populația adultă este obeză.
Obezitatea și supraponderalitatea sunt probleme cu incidență din ce în ce mai mare și pe continentul african. Cercetările arată că în Africa de Sud peste 29% dintre bărbați și peste 56%dintre femei sunt supraponderali sau obezi. În Nigeria, prevalența persoanelor supraponderale sau obeze atinge proporții epidemice. Cercetările arată că aproape 35% dintre nigerieni sunt supraponderali, iar 22% sunt obezi.
Industria alimentară multinațională face parte din ”afacerea cu boala”
Cercetările au arătat că alimentele ultra-procesate devin dominante în sistemul global de alimentație. Dominând deja rezervele de hrană din țările cu venituri mari și crescând rapid în țările cu venituri medii, dimensiunile și puterea companiilor care fabrică aceste produse este colosală. La nivel global, piața alimentelor și băuturilor se ridica la 5,6 trilioane $ în 2017.
Chiar și pentru oamenii care evită alimentele ultra-procesate nu mai este posibil ca toate microelementele nutritive necesare să fie obținute doar din alimentație. Studii independente desfășurate în SUA, Canada, Marea Britanie și multe alte țări arată scăderea substanțială a conținutului de microelemente nutritive din alimente, în decursul ultimelor decenii. Metodele agriculturii intensive epuizează din ce în ce mai mult elementele nutritive ale solului. Și dacă elementele nutritive necesare nu sunt prezente în sol atunci când plantele cresc, nu vor fi nici atunci când le mâncăm.
Concluzia inevitabilă este aceea că industria alimentară multinațională modernă a devenit o parte a ”afacerii cu boala”. Prin producția de masă și promovarea globală a alimentelor bogate în calorii dar sărace în elemente nutritive, industria alimentară multinațională alimentează direct incidența bolilor cronice, deci profiturile industriei farmaceutice. De aceea, este logic că demersul de a crea un nou sistem de asistență medicală, bazat pe abordări preventive naturale necesită în prealabil eliberarea de dependența nu doar de industria farmaceutică, ci și de industria alimentară multinațională.
După cum arată Dr.Rath în Declarația de la Barletta, în sistemele de asistență medicală ale viitorului majoritatea medicamentelor eficiente vor crește în grădinile noastre, pe terenuri cultivate în cadrul comunităților și pe câmpurile fermelor noastre. Departe de a fi ultra-procesată, hrana noastră va fi crescută organic, fără pesticide și OMG, și va fi bogată în vitamine. Cum efectele globale ale agriculturii intensive și ale alimentelor ultra-procesate asupra sănătății sunt din ce în ce mai vizibile, momentul implementării acestor schimbări este ACUM.
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune
