Ameninţarea Codex Alimentarius nu a dispărut. Doar a hibernat, şi acum se întoarce!
Pentru cei care locuiesc în afara Europei, ştirea recentă despre faptul că Uniunea Europeană încearcă să stabilească niveluri maxime admise ale mineralelor şi vitaminelor din suplimente poate să nu fi părut importantă. Cum atenţia lumii este în mod convenabil distrasă de criza coronavirusului, este lesne de imaginat că potenţialele demersuri legislative din Europa nu au importanţă la nivel global. Totuşi, în realitate, dacă Uniunea Europeană reuşeşte să impună niveluri maxime pentru suplimente în Europa, curând va reuşi să le exporte în întreaga lume folosindu-se de influenţa asa asupra aşa-numitei Comisii Codex Alimentarius. Dacă acest lucru se întâmplă, drepturile consumatorilor de suplimente nutritive din întreaga lume ar putea fi grav afectate.
Înfiinţată în 1963, Comisia Codex Alimentarius (CODEX) stabileşte standarde, linii directoare şi coduri de practică globale, pentru industria alimentară şi cea a suplimentelor nutriţionale. Fondată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) controlată de Bill Gates şi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (Food and Agriculture Organization, FAO) a Naţiunilor Unite, CODEX este primul câmp de luptă politică unde se duce războiul despre cine să controleze şi să reglementeze hrana şi nutriţia la nivel global. Industriile farmaceutică, chimică, biotehnologică şi agricultură industrială sunt acţionari puternici în acest război. Reprezentanţii acestor industrii au participat regulat la întâlnirile CODEX.
Deşi adoptarea de către ţări a diferitelor standarde şi linii directoare dezvoltate de CODEX este teoretic opţională, înfiinţarea Organizaţiei Comerciale Mondiale (World Trade Organization, WTO) la 1 ianuarie 1995 a schimbat în esenţă statutul acestora făcând ca ele să fie folosite de către WTO ca spaţiu de adjudecare a disputelor comerciale internaţionale. Acest lucru a dat efectiv standardelor şi liniilor directoare ale CODEX statut legal în sistemul comercial global şi acţionează ca element persuasiv puternic pentru ţările membre WTO, de a le implementa în legistlaţiile lor naţionale.
Planul jocului Uniunii Europene şi al CODEX
Uniunea Europeană are deja un cadru existent în CODEX, prin care se pot stabili limite globale pentru vitaminele şi mineralele din suplimente. Cunoscută ca Directiva Suplimentelor cu Vitamine şi Minerale, aceasta a fost finalizată în cadrul unei întruniri a comisiei Codex Alimentarius la Roma în 2005. Textul acestui cadru legislativ specifică faptul că nivelurile maxime ale vitaminelor şi mineralelor trebuie să fie bazate pe evaluarea riscurilor şi alte criterii restrictive. Semnificativ este faptul că aceste criterii nu ţin cont deloc de beneficiile vitaminelor şi mineralelor. Rezultatul final al acestei abordări ar putea vedea eventuala stabilire a nivelurilor maxime la nivel global, cumva asemănătoare cu doza zilnică recomandată (DZR) susţinută în mod obişnuit de guverne.
Planul „Liniilor directoare pentru suplimentele cu vitamine şi minerale” ale CODEX au fost parte din legislaţia europană cunoscută ca „Directiva Suplimentelor Alimentare”. Adoptată în Europa în 2002, această lege conţine toate elementele principale ale textului CODEX, inclusiv specificaţia că trebuie stabilite niveluri maxime ale vitaminelor şi mineralelor. De îndată ce „Directiva Suplimentelor Alimentare” a fost implementată în Europa, Uniunea Europeană şi-a orientat rapid atenţia către CODEX cu scopul de a aduce un cadru similar la nivel global,
„Liniile directoare pentru suplimentele cu vitamine şi minerale” ale CODEX au fost proiectate de un comitet cunoscut sub denmirea „Comitetul CODEX pentru nutriţie şi alimente pentru utilizări speciale” (Codex Committee on Nutrition and Foods for Special Dietary Uses’, CCNFSDU). Găzduit de guvernul Germaniei, CCNFSDU a încercat timp de mai bine de un deceniu să impună restricţii globale în ceea ce priveşte utilizarea suplimentelor. La întrunirile CCNFSDU care au avut loc în 2003 şi 2004, Uniunea Europeană a presat intens pentru ca „Liniile directoare pentru suplimentele cu vitamine şi minerale” să semene cât mai mult cu legislaţia pe care o adoptase recent în Europa. Ca rezultat, o mare parte a textului din Liniile Directoare CODEX seamănă izbitor cu cel al Directivei UE.
Pe baza acestei istorii, planul jocului pentru intrarea în vigoare la nivel global a nivelurilor maxime admise pentru vitamine şi minerale pare să aibă două etape. În primul rând Uniunea Europeană intenţionează să impună niveluri maxime în Europa. Apoi, de îndată ce acest lucru va fi realizat, va forţa stabilirea unor niveluri aproximativ identice în întreaga lume, prin dezvoltarea ulterioară a Liniilor Directoare CODEX pentru suplimentele cu vitamine şi minerale.
Oricine se îndoieşte încă de faptul că impunerea unor astfel de restricţii ar fi posibilă la nivel global trebuie să înţeleagă că, în sistemul CODEX, cele 27 state membre ale Uniunii Europene au acum cea mai puternică influenţă politică. După ce a folosit deja acest plan odată, pentru a stabili „Liniiile Directoare CODEX pentru suplimentele cu vitamine şi minerale” în 2005, Uniunea Europeană va căuta în mod inevitabil să le folosească din nou pentru a impune nivelurile maxime în întreaga lume. Susţinătorii sănătăţii naturale de pretutindeni sunt sfătuiţi să urmărească îndeaproape aceste potenţiale dezvoltări. Nu vă înşelaţi: Drepturile Omului sunt ameninţate!
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune
