Un nou studiu a adus şi mai multe confirmări în ceea ce priveşte legătura dintre expunerea la paracetamol şi riscul de a suferi de astm în copilărie. Publicată în revista International Journal of Epidemiology, analiza a dat la iveală faptul că paracetamolul luat pe perioada sarcinii, sau administrarea acestuia sugarilor, se asociază cu riscul de a suferi de astm câţiva ani mai târziu. Aducând dovezi clare în ceea ce priveşte pericolele paracetamolului, cercetătorii au şi eliminat în mod specific posibilitatea ca acele cazuri de astm să fi fost declanşate de problema pentru care se luase medicamentul.
Desfăşurat de cercetători de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Universitatea din Oslo şi Universitatea din Bristol, Marea Britanie, studiul a examinat date de sănătate ale unui număr de 114,761 copii născuţi în Norvegia între 1999-2008. Rezultatele arată că expunerea copiilor mici la paracetamol măreşte cu 29% riscul de a se îmbolnăvi de astm, în timp ce expunerea în timpul sarcinii generează doar o creştere de 13%.
Astmul este una dintre cele mai răspândite boli cronice, estimându-se că aproximativ 235 milioane de oameni suferă de această boală. Decesele cauzate de această boală se ridică la o cifră estimativă de 180,000 în întreaga lume. Având în vedere utilizarea pe scară largă a paracetamolului, este clar că o proporţie semnificativă dintre aceste cazuri rezultă în urma expunerii la medicament în perioada prenatală sau infantilă. În concluzie, cum această boală a devenit o mare povară financiară asupra sistemelor de asistenţă medicală ale zilelor noastre şi niciun tratament convenţional eficient nu se întrevede la orizont, este de înţeles că milioane de bolnavi de astm din întreaga lume caută metode alternative pentru a-şi ameliora simptomele de astm în mod sigur şi eficient.
Semnificativ este studiul clinic pilot desfăşurat de cercetătorii de la Institutul de Cercetare Dr.Rath asupra pacienţilor astmatici cu vârste între 45-75 ani. Pacienţii au luat o combinaţie de microelemente nutritive proiectată sinergic, pe o perioadă de 3 luni, timp în care au fost supuşi din când în când unor teste funcţionale pulmonare. La sfârşitul studiului toţi pacienţii aveau o capacitate pulmonară crescută. Deosebit de impresionant este faptul că unii dintre ei aveau chiar o capacitate pulmonară dublă comparativ cu cea înregistrată la începutul studiului. Prin urmare, este clar că, prin folosirea ţintită a microelementelor nutritive, abordarea medicinei celulare chiar deschide o posibilitate reală asupra unui mod eficient de control al astmului.
Între timp, după cum am raportat anul trecut, o recenzie ştiinţifică a analizat riscurile administrării de paracetamol pe termen lung şi a tras concluzia că pericolele acestuia par să fie subestimate chiar şi de către medici. Recenzia a fost publicată online în revista Annals of the Rheumatic Diseases şi în cadrul acesteia cercetătorii din Marea Britanie au analizat 8 studii evaluând asocierea dintre utilizarea cronică a analgezicelor şi efectele adverse majore. Contrar impresiei generale date de industria farmaceutică şi acţionarii acesteia, cum că paracetamolul ar fi un medicament sigur şi „vindecă-tot”, cercetătorii au descoperit că utilizarea lui pe termen lung măreşte riscul de infarct, accident vascular cerebral, hipertensiune, insuficienţă renală, hemoragii gastrointestinale şi deces prematur. Cu astfel de riscuri şocante pe termen lung, şi chiar şi pe termen scurt în cazul utilizării în perioada prenatală sau infantilă, se înmulţesc dovezile asupra faptului că paracetamolul este fără îndoială unul dintre cele mai periculoase medicamente fără reţetă disponibile pe piaţă.
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune