Date noi şi şocante prezentate la o conferinţă recentă a Royal Society of Medicine din Londra arată că numărul substanţelor chimice toxice folosite asupra legumelor din supermarketurile din Marea Britanie a crescut de 17 ori în ultimii 40 de ani. Pe baza unei analize a pesticidelor aplicate asupra grâului, cartofilor, cepei şi prazului, cifrele contrazic puternic afirmaţiile industriei, conform cărora totalurile s-ar fi înjumătăţit din anii 1990. Comentând rezultatele, Dr.Michael Antoniou, şeful grupului pentru exprimarea genelor şi cercetare asupra terapiilor de la Kings College din Londra a spus „Toate aceste dovezi arată că ar trebui să vă reduceţi la minimum expunerea la pesticide”. Ca un ecou al interesului din ce în ce mai mare la nivel mondial în privinţa terapiilor naturale şi a producţiei de hrană el a adăugat; „SINGURUL mod de a garanta acest lucru este hrana organică”
La conferinţă s-a exprimat în mod deosebit îngrijorarea privind efectul „cocktailurilor” toxice care apar când amestecurile de pesticide şi alte chimicale sintetice sunt prezente împreună în organism. Consumul de substanţe chimice multiple, chiar şi în doze mici, este considerat de mulţi oameni de ştiinţă a contribui la dezvoltarea bolilor cronice precum cancerul. Reflectând la acest lucru, delegaţii la conferinţă au auzit cum numărul mediu de substanţe chimice aplicate grâului a crescut de la sub 2 în 1974 la peste 20 în 2014; cele aplicate cepei şi prazului de la sub 2 în 1996 la peste 32 în 2015 iar cele aplicate cartofilor de la 5 în 1975 la peste 30 în 2014.
Datele despre pesticide, ascunse cunoaşterii publice
Examinând descoperirile, Peter Melchett, director de politici la Soil Association, cea mai mare organizaţie de caritate în domeniul alimentaţiei şi agriculturii şi al certificării organice, care a luat cuvântul la eveniment, a spus „Este înfricoşător să afli cât de multe aspecte ale pesticidelor pe care le ingerăm odată cu mâncarea sunt netestate de regimurile de siguranţa pesticidelor din întreaga lume, inclusiv Europa. Oamenii mănâncă alimente stropite cu amestecuri din ce în ce mai complexe de pesticide şi asupra amestecurilor nu se fac teste de siguranţă”. Comentariul lui Melchett exprimă îngrijorările pe care noi le-am exprimat cu un deceniu înainte, privind abordarea pesticidelor de către aşa-numita comisie Codex Alimentarius, un organism care stabileşte standarde de alimentaţie, linii directoare şi coduri de practică la nivel global.
Datele discutate în conferinţa de la Londra au fost obţinute de la Fera Science Limited (Fera), o organizaţie care a fost anterior Agenţia de Cercetare pentru Alimentaţie şi Mediu (Food and Environment Research Agency), o agenţie oficială guvernamentală din Marea Britanie. Îngrijorător, rezultatele au fost publicate doar după cd Soil Association a plătit pentru ca acestea să fie făcute disponibile din arhive istorice. De aceea te poţi doar întreba cât timp ar fi urmat să fie ascunse cunoaşterii publice, dacă Soil Association nu ar fi luat măsuri să le dezvăluie.
Totul se rezumă la brevete şi profituri
Nu este greu se înţeles cine sunt cei mai mari beneficiari ai creşterii nivelului pesticidelor în ultimii 40 de ani. Multe dintre aceste substanţe chimice sunt produse de aceleaşi companii farmaceutice şi de biotehnologie care vor să interzică suplimentele nutriţionale cu baze ştiinţifice şi să ne oblige să mâncăm alimente modificate genetic. Şi, la fel ca şi în cazul medicamentelor brevetate sau al seminţelor modificate genetic, principalul motiv pentru care aceste substanţe chimice există este faptul că ele pot fi brevetate. Permiţând companiilor să controleze pieţele internaţionale multimiliardare, acordarea unui brevet pentru o substanţă chimică pur şi simplu echivalează cu un paşaport pentru a face profituri şi mai mari de pe urma acesteia.
Proliferarea pe scară largă a substanţelor chimice utilizate în alimente poate fi potenţial văzută de fabricanţi ca având un beneficiu financiar dublu prin faptul că creşte simultan vânzările de medicamente brevetate folosite pentru tratarea bolilor cauzate de consumul acestora. În acest sens, o privire asupra listei de membri cu drepturi depline ai UK Chemical Industries Association, organizaţia care reprezintă şi sfătuieşte companiile chimice şi farmaceutice din Marea Britanie, arată cât de strâns legate sunt aceste două industrii, alături de contrapartidele lor petrochimice şi biotehnologice.
Descoperirile prezentate la Londra ne amintesc că argumentele în favoarea producţiei de hrană organică sunt incontestabile. Dar cum profiturile globale ale industriei chimice depăşesc acum 4,1 trilioane $ (3,5 trilioane € ) pe an, atingerea scopului Hrană pentru toţi necesită ca noi să expunem public aceste interese finaniare care doresc să menţină utilizarea substanţelor chimice brevetate în mâncarea noastră. A pune oamenii mai presus de profituri nu înseamnă doar dreptate socială, ci şi crearea unei lumi mai sănătoase.
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune