Deficitul nutriţional la tineri: cauze, consecinţe şi strategii

Deficitul nutriţional la tineri: cauze, consecinţe şi strategii

Fiind „în floarea vârstei”, problemele de sănătate ale persoanelor tinere, de la adolescenţă până la vârste de 20 de ani, rareori cauzează îngrijorări. Totuşi, această etapă a vieţii poate aduce multe provocări, din multe motive. În timp ce tinerii, bărbaţi şi femei, îşi forţează corpurile pentru a atinge scopuri sportive, estetice sau profesionale, este posibil ca ei să treacă cu vederea nutriţia, urmând regimuri alimentare restrictive şi dezvoltând astfel deficienţe nutriţionale nediagnosticate.

Vom explora aşadar tipurile, cauzele şi consecinţele diferitelor deficienţe nutriţionale întâlnite frecvent la adulţii tineri.

Factorii care conduc la deficienţe

Tinerii sunt mai înclinaţi spre urmarea regimurilor alimentare restrictive din motive de sănătate sau ideologice. De asemenea, uneori ei pot lua suplimente alimentare fără să ţină seamă de datele ştiinţifice.

Dezvoltarea veganismului în ţările occidentale este în principal determinată de tineret. Motivaţiile variază de la preocupări de mediu la dorinţa de a avea o sănătate mai bună sau de a pierde în greutate. Deşi alimentaţia vegetariană este asociată cu rezultate metabolice şi cardiovasculare benefice, există preocupări în ceea ce priveşte deficitul fierului şi al vitaminei B12 şi problemele asociate care variază de la anemie, număr scăzut de leucocite, până la carierea dinţilor.1,2,3 Eliminarea totală a produselor animale poate cauza de asemenea deficit al aminoacizilor esenţiali, dacă nu există grija de a se consuma întotdeauna o alimentaţie variată. De exemplu: cerealele duc lipsă de lizină, iar legumele au conţinut scăzut de metionină.

Probleme similare se întâlnesc şi în cazul altor alimentaţii restrictive, la celălalt capăt al spectrului. Alimentaţia ketogenică sau carnivoră care elimină multe produse din plante poate cauza deficit de magneziu, sodiu, acid folic, fibre alimentare şi potasiu. Interesant este faptul că persoanele care urmează o astfel de alimentaţie pot dezvolta deficit de fier, ca o consecinţă a deficitului de vitamina C, care este necesară pentru absorbţia fierului. Aceste deficienţe alimentare pot duce la crampe musculare, probleme de piele, oboseală etc.

În cazul femeilor tinere, pubertatea aduce necesităţi fizice unice. Anemia cauzată de deficitul de fier este un risc cunoscut în cazul fetelor la menstruaţie.4 Chiar şi dacă sunt active fizic, femeile tinere aparent sănătoase pot suferi de Triada Femeii Sportive: o afecţiune care combină tulburări de alimentaţie, amenoree şi osteopenie. Acestea pot duce la probleme de sănătate pe termen lung pentru femei, printre care osteoporoza şi infertilitatea.5

Necesitatea suplimentării eficiente

Datele experimentale arată efectele pozitive ale carnitinei în cazul infecţiilior virale. Suplimentarea acesteia ajută la reducerea anemiei hemolitice asociate cu infecţia cu virusul hepatitei C.6 Studiile clinice indică de asemenea carnitina ca un potenţial factor de reducere a neuropatiei toxice, care este un efect secundar al medicaţiei antiretrovirale.7

Provocări curente

Pandemia de coronavirus a ridicat din nou probleme importante în ceea ce priveşte susceptibilitatea de a contracta boli infecţioase. Ca şi în cazul deficienţelor nutriţionale, iniţial s-a crezut că tinerii sunt imuni şi nu au nevoie de izolare socială. Deşi vârstnicii, adesea suferinzi de alte afecţiuni preexistente, au avut manifestări mai grave, au existat şi cazuri de oameni tineri, aparent sănătoşi, care au fost doborâţi de acest virus.8 Un studiu clinic pentru testarea eficienţei vitaminei C în cazul pacienţilor cu coronavirus este în prezent în desfăşurare.9

După cum am văzut, multe deficienţe nutriţionale pot rămâne nediagnosticate. Acest lucru ar trebui să ne facă să considerăm problemele de sănătate necunoscute ca rezultând din deficienţe nediagnosticate care ar putea duce la rezultate adverse neaşteptate în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei tinere.

Bibliografie

  1. Rizzo G, Laganà AS, Rapisarda AM, et al. Vitamin B12 among Vegetarians: Status, Assessment and Supplementation. 2016; 8(12):767.
  2. Obeid R1, Geisel J, Schorr H, Hübner U, Herrmann The impact of vegetarianism on some haematological parameters. Eur J Haematol. 2002;69(5-6):275-9.
  3. Smits KPJ, Listl S, Jevdjevic M. Vegetarian diet and its possible influence on dental health: A systematic literature review. Community Dent Oral Epidemiol. 2020; 48(1):7–13.
  4. Abrishami F, Golshan Frequency of Iron Deficiency Anemia in Girls Studying in Mashhad High Schools. Iran J Ped Hematol Oncol. 2013; 3(4):143–148.
  5. Thein-Nissenbaum J. Long term consequences of the female athlete triad. 2013; 75(2):107– 112.
  6. Sato, S., Moriya, K., Furukawa, M., et al. Efficacy of L-carnitine on ribavirin-induced hemolytic anemia in patients with hepatitis C virus infection. Clin Mol Hepatol. 2019; 25:65-73.
  7. Youle, M. Acetyl-L-Carnitine in HIV-Associated Antiretroviral Toxic Neuropathy. CNS Drugs. 2007; 21(Suppl 1): 25-30.
  8. Boundy SB, Bowen V, Chow N, et al. Severe Outcomes Among Patients with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) — Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR) CDC United States, February 12– March 16, 2020.
  9. https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04264533