Istoria Cartelului Farmaceutic

1911, 15 mai

Curtea Supremă SUA îl găseşte pe John Rockefeller şi trustul său vinovaţi de corupţie, practici ilegale de afaceri şi fraudă. Ca rezultat al acestei decizii, întregul Trust Petrolier Rockefeller, cea mai mare corporaţie din lume la acel moment, a primit sentinţa să fie dezmembrat. Dar Rockefeller era deasupra Curţii Supreme aşa că nu i-a păsat de această decizie.

1913

Pentru a exercita presiune publică şi politică asupra sa şi a altor baroni jefuitori, Rockefeller utilizează un truc numit „filantropie” conform căruia câştigurile ilegale din practicile sale tâlhăreşti din industria petrolieră sunt folosite pentru lansarea Fundaţiei Rockefeller. Acest paradis fiscal a fost folosit pentru a prelua strategic sectorul asistenţei medicale din SUA.

Fundaţia Rockefeller a fost organizaţiade faţadă pentru o nouă afacere globală a lui Rockefeller şi a complicilor săi. Noua afacere s-a numit afacerea de investiţii farmaceutice. Donaţiile de la Fundaţia Rockefeller mergeau numai la facultăţi de medicină şi spitale. Aceste instituţii au devenit misionare ale unei noi rase de companii: producătorii de medicamente sintetice brevetate.

Aceasta a fost şi perioada când au fost descoperite primele vitamine. Totuşi, curând a devenit clar că aceste molecule naturale aveau proprietăţi salvatoare de vieţi şi că puteau preveni multe boli cronice. Au apărut primele cărţi, ulterior abandonate, care vorbeau despre beneficiile vitaminelor asupra sănătăţii. Nou descoperitele molecule aveau însă un dezavantaj: nu erau brevetabile.

Astfel, în primii săi ani de existenţă, afacerea de investiţii farmaceutice se confrunta deja cu o ameninţare mortală: vitaminele şi alte microelemente nutritive promovate ca programe de sănătate publică ar fi împiedicat dezvoltarea oricărei afaceri bazate pe medicamente brevetate. Eliminarea acestei competiţii nedorite din partea microelementelor nutritive naturale a devenit deci o problemă de viaţă şi de moarte pentru afacerea farmaceutică.

1918

Fundaţia Rockefekker foloseşte epidemia de gripă spaniolă – şi media (pe care deja o controla la acea vreme) – pentru a începe o vânătoare de vrăjitoare împotriva tuturor formelor de medicină care nu erau acoperite de brevetele sale.

În următorii 15 ani, toate facultăţile de medicină din SUA, majoritatea spitalelor şi Asociaţia Medicală Americană au devenit pioni pe tabla de şah a strategiei Rockefeller pentru subjugarea întregului sector al asistenţei medicale sub monopilul industriei de investiţii farmaceutice.

Deghizată în „Maica Tereza”, Fundaţia Rockefeller a început să cucerească ţări străine şi continente întregi în numele afacerii de investiţii farmaceutice – exact cum Rockefeller însuşi făcuse cu câteva decenii înainte cu afacerea de investiţii petrochimice.

1925

Pe cealaltă parte a Atlanticului, în Germania, se întemeia primul cartel chimic/farmaceutic pentru a concura cu tendința lui Rockefeller de a controla piața globală de medicamente. Condus de companiile multinaționale germane Bayer, BASF și Hoechst, cartelul german IG Farben a fist întemeiat cu un număr de peste 80,000 de angajați. Cursa pentru controlul global era în plină desfășurare.

1929 – 29 noiembrie

Cartelul Rockefeller (SUA) și Cartelul IG Farben (Germania) au decis să dividă întregul mapamond în sfere de interes – exact aceeași infracțiune pentru care Rockefeller fusese condamnat cu 18 ani înainte când trustul său divizase SUA în ”zone de interes”

1932 / 33

Cartelul IG Farben, la fel de nesătul, decide să nu mai fie legat de constrângerile din 1929. Acesta susține un politician german în ascensiune care promite IG Farben cucerirea militară a lumii, pentru ei. Cu milioane de dolari în donații pentru campania electorală, acest politician a ajuns la putere în Germania, a transformat democrația în dictatură și și.a respectat promisiunea de a lansa războiul său de cucerire, care a devenit curând cunoscut sub numele de cel de-al Doilea Război Mondial.

În fiecare țară pe care wehrmacht-un lui Hitler a evadat-o, prima acțiune era să jefuiască industriile chimice, petrochimice și farmaceutice și să le subordoneze – gratuit – imperiului IG Farben.

1942-45

Pentru a-și cimenta conducerea globală în domeniul medicamentelor brevetate, Cartelul IG Farben își testează substanțele farmaceutice pe deținuții din lagărele de concentrare de la Auschwitz, Dachau și altele. Taxele pentru desfășurarea acestor studii inumane erau transferate direct din conturile bancare ale Bayer, Hoechst și BASF în conturile SS care operau lagărele de concentrare.

1945

Planul IG Farben de a controla piețele globale de petrol și medicamente a eșuat. SUA și forțele aliate au câștigat războiul. Totuși, mulți soldați americani și aliați și-au pierdut viața în luptă iar răsplata aliaților a fost mică, în comparație cu răsplata celorlalți. Acțiunile corporatiste ale învinșilor, IG Farben au ajuns la Trustul Rockefeller (SUA) și Rotschild / J.P. Morgan (Marea Britanie)

1947

În procesul crimelor de război de la Nurnberg, 24 de directori ai Bayer, BASF, Hoechst și alți directori din cadrul cartelului IG Farben au fost condamnați pentru crime împotriva umanității; războaie de agresiune, sclavie și genocid. În pledoaria sa finală, Procurorul Șef SUA Telford Taylor a rezumat crimele comise de acești criminali corporatiști cu cuvintele ”Fără IG Farben, al Doilea Război Mondial nu ar fi fost posibil”.

Uimitor, adevărații vinovați pentru moartea a 60 de milioane de oameni în al Doilea Război Mondial / directorii IG Farben au primit cele mai blânde sentințe. Chiar și acei directori responsabili de crimele de la IG Auschwitz au primit maximum 12 ani de închisoare. Vă surprinde? Nu ar trebui.

Până în 1944, Nelson Rockefeller intrase deja în ramura executivă a guvernului SUA. A început ca sub-secretar de stat și a sfârșit prin a fi, câțiva ani mai târziu, Consilier Special al Președintelui Truman pentru Probleme Speciale. Cu alte cuvinte, la cotiturile cruciale ale secolului 20, interesele Rockefeller au preluat controlul. Ei au decis cum să arate lumea după război și cum să fie împărțite bogățiile sale.

Ca atare, sub influența Departamentului de Stat SUA, verdictele de la Nurnberg împotriva directorilor IG Farban pot fi ușor explicate. În schimbul acaparării acțiunilor corporatiste ale IG Farben și deci a controlului global al afacerii cu petrol și medicamente, Nelson Rockefeller s-a asigurat că adevărații vinovați din spatele celui de-al Doilea Război Mondial, nu vor fi spânzurați. De fapt, așa cum vom vedea, era nevoie de ei.

1949

A fost întemeiată Republica Federală Germania. A fost prima oară în istoria când constituția și societatea unei națiuni industrializate a fost planificată și modelată ca o fortăreață pentru afacerea de investiții farmaceutice – un avanpost transatlantic pentru interesele lui Rockefeller.

În numai câțiva ani, directorii IG Farben condamnați la Nurnberg au fost eliberați din închisoare și repuși în funcțiile lor precedente, ca acționari ai intereselor Rockefeller. De exemplu, Fritz Ter Meer, condamnat la 12 ani de închisoare pentru crimele de la Auschwitz, era din nou președintele consiliului de administrație al celei mai mari companii multinaționale germane, Bayer, până în 1963!

1945-49

Rolul fraților Rockefeller nu s-a limitat la preluarea monopolului global al afacerilor cu petrol și medicamente. Aveau nevoie să creeze și cadrul politic pentru ca aceste afaceri să prospere. De aceea, sub influența lor, în 1945 s-au format Națiunile Unite, la San Francisco. Pentru a câștiga controlul politic asupra lumii postbelice, 3 țări – principalele exportatoare de medicamente – au avut ultimul cuvânt iar restul de 200 de națiuni au fost simpli spectatori.

Întemeiate ca organizații care se presupune că ar servi bunăstării oamenilor lumii, organizațiile subsidiare ale Națiunilor Unite precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Mondialp a Comerțului (OMC) au devenit curând nimic mai mult decât armele politice ale intereselor globale din sfera petrolului și medicamentelor.

1963

În numele intereselor Rockefeller, guvernul republicii farmaceutice bananiere Germania a făcut unul dintre cele mai infame eforturi făcute vreodată în cadrul Națiunilor Unite. Sub pretenția protecției consumatorului, a lansat o cruciadă de 40 de ani pentru a scoate în afara legii terapiile cu vitamine și alte abordări de sănătate naturale și nebrevetabile, în toate țările Națiunilor Unite. Scopul era pur și simplu acela de a elimina competiția afacerii multimiliardare cu medicamente brevetate. Planul era simplu: se copia ceea ce se făcuse deja în America în anii 1920 – un monopol al industriei de investiții farmaceutice cu medicamente brevetate, asupra sectorului de asistență medicală.

Cum piața de desfacere a afacerii de investiții farmaceutice depinde de perpetuarea bolilor, medicamentele pe care le dezvolta nu aveau rolul de a preveni, vindeca sau eradica bolile. Scopul strategiei lor globale era să monopolizeze sănătatea miliardelor de oameni cu pastile care maschează doar simptomele dar aproape niciodată nu țintesc cauzele bolilor. Privarea miliardelor de oameni de accesul la informația salvatoare de vieți despre beneficiile abordărilor naționale de sănătate, stabilind în același timp și un monopol cu medicamente ineficiente și adesea toxice, a cauzat boli și moarte cu proporții de genocid.

Această epidemie de dizabilități și decese inutile cauzată de industria farmaceutică nu are egal în istorie.

Linus Pauling și alți eminenți oameni de știință merită credit pentru că au păstrat deschisă ușa spre cunoaștere în ce privește beneficiile vitaminelor și ale altor abordări naturale asupra sănătății. Fără ei am trăi și astăzi într-o închisoare a sănătății, păzită de gardienii afacerii cu boala a industriei farmaceutice, din medicină, politică și media.

Linus Pauling merită credit și pentru a fi identificat importanța cercetărilor Dr.Rath asupra vitaminelor și bolii cardiovasculare și pentru a-l fi invitat pe Dr.Rath să i se alăture în decursul ultimilor săi ani de viață și să îi ducă mai departe munca de cercetare.

1990-92

Acești ani vor rămâne în istorie ca începutul sfârșitului pentru afacerea cu boala a industriei farmaceutice. Într-o serie de publicații științifice, dintre care în unele Dr,Rath l-a invitat pe Linus Pauling să îi fie coautor, Dr.Rath a descoperit faptul că deficitul microelementelor nutritive este prima cauză a bolilor cronice precum: infarct miocardic, hipertensiune arterială, probleme cardiovasculare diabetice, afecțiuni autoimune, inclusiv SIDA.

Ca un Sherlock Holmes al științei, Dr.Rath a urmărit adevăratele cauze ale acestor boli și a descoperit că ele au fost în mod deliberat trecute sub tăcere și ascunse milioanelor de oameni cu un singur scop; de a hrăni lăcomia insațiabilă a afacerii farmaceutice cu boala.

Sursa: https://www.dr-rath-foundation.org/2007/05/the-history-of-the-pharma-cartel/

Publicat cu permisiune