Aproximativ 30-40% din greutatea corpului uman este constituită din greutatea muşchilor. Sunt 3 tipuri de muşchi în corp: scheletici, netezi şi muşchii cardiaci, fiecare având structură şi funcţii specializate.

Muşchii scheletici sunt cei mai mulţi. Ataşaţi de schelet, ajută la mişcarea oaselor. Se mai numesc muşchi striaţi sau voluntari deoarece mişcarea muşchilor scheletici poate fi controlată voluntar.  Fiecare muşchi scheletic este alimentat de un nerv specific pentru a coordona mişcările voluntare. De obicei este nevoie de mai mulţi muşchi pentru a produce o mişcare anume.

Muşchii netezi sunt prezenţi în interiorul organelor goale precum stomacul, intestinele şi vasele de sânge. Principala lor funcţie este să mişte substanţe prin aceste organe. Muşchii netezi se mai numesc şi nestriaţi sau involuntari, deoarece mişcarea lor este coordonată de sistemul nervos autonom şi nu este în controlul nostru voluntar.

Muşchii cardiaci, după cum îi defineşte şi denumirea, se găsesc în inimă. Sunt muşchi specializaţi deoarece din punct de vedere structural sunt similari cu muşchii scheletici (striaţi). Totuşi, din punct de vedere funcţional, datorită naturii lor involuntare, seamănă cu muşchii netezi. Aceşti muşchi se găsesc doar în inimă şi sunt responsabili de pomparea sângelui. O altă caracteristică unică a muşchilor cardiaci este aceea că ritmul de contracţie şi relaxare este sub controlul unui „pacemaker natural” existent în interiorul inimii (nodul sinoatrial) care este la rândul său format din ţesut de muşchi cardiac. Datorită acestei proprietăţi, muşchiul cardiac este considerat autoritmic de către sistemul de conducere cardiac.

Spre deosebire de muşchii scheletici şi netezi, mulchii cardiaci sunt singurii care trebuie să lucreze în mod constant în acelaşi ritm pe întreaga durată a vieţii noastre. Inima umană pompează aproximativ  5 litri de sânge în corp în fiecare minut. Nu este surprinzător deci că muşchii cardiaci au nevoie de un aport constant de elemente nutritive pentru a putea funcţiona în mod constant şi optim. Când organismul experimentează un deficit cronic de microelemente nutritive esenţiale, efectele sunt observabile distinct prin funcţionare suboptimă a inimii care se poate manifesta sub forma diferitelor boli precum cardiomiopatie, boli ale valvelor, bătăi neregulate (aritmie) şi insuficienţă cardiacă. Cardiomiopatia este o boală în care muşchiul inimii se inflamează, se măreşte şi devine rigid, pierzându-şi elasticitatea. Acest lucru are ca efect o scădere a aportului de sânge către toate organele din corp, cu consecinţele care derivă de aici.

Conform cercetărilor noastre, majoritatea bolilor sistemului cardiovascular apar din cauza deficitului cronic al anumitor elemente nutritive şi pot fi prevenite prin suplimentare adecvată. Mai ales vitaminele B, carnitina, taurina şi coenzima Q10 sunt microelementele nutritive cruciale pentru susţinerea metabolismului şi producerea bioenergiei necesare pentru o funcţionare cardiacă optimă. Totuşi aceste microelemente nutritive au nevoie să fie susţinute de alte microelemente nutritive care lucrează în sinergie unele cu celelalte şi măresc efectele celor esenţiale. Am observat că o asemenea sinergie poate fi atinsă prin combinarea elementelor nutritive enumerate mai sus cu vitamina C, acid alfa lipoic, alfa ketoglutarat şi altele. Studiile noastre clinice au ajuns la concluzia că o combinaţie specifică de microelemente nutritive susţine funcţionarea sănătoasă a celulelor inimii şi oferă suport optim şi producţie de bioenergie pentru muşchiul inimii.

Sursa: https://www.dr-rath-foundation.org/2017/10/micronutrients-support-the-function-of-heart-muscle/

Publicat cu permisiune