Suntem expuși la o mare varietate de agenți infecțioși în mediul înconjurător, precum bacterii, virusuri și paraziți. Un studiu publicat recent arată că virusurile se pot transmite de la o persoană la alta prin intermediul schimbului de particule fine de aer, care are loc prin respirație.1 Particulele microscopice rămân mult timp suspendate în aer după ce au fost expirate de cineva care poate să nu aibă simptome de boală. Adică nu este nevoie ca o persoană bolnavă să strănute pentru a răspândi virusul. Orice schimbare sezonieră ridică provocări aducând noi agenți patogeni, deci sistemul nostru imunitar trebuie să fie în ea mai bună formă pentru a putea lupta împotriva infecțiilor.
Deși toată lumea este expusă la virusul gripei, statistic, doar unul din 5 adulți contractează boala. Sezonul gripal actual a fost mai sever decât în anii precedenți și este dificil în special pentru copii, bătrâni și persoane cu un sistem imunitar compromis. Virusul gripal H3N2 care circulă în acest sezon este greu de controlat deoarece vaccinul disponibil este eficient doar în proporție de 10-30% în prevenirea infecției cu această tulpină. Infecția cu H3N2 a dus la triplarea cazurilor spitalizate, comparativ cu anii precedenți. De aceea ar fi bine să înțelegem cum ne putem susține sistemul imunitar și cum îl putem proteja împotriva virusului gripal și altor agenți patogeni.
Un sistem imunitar cu funcționare optimă este principala și cea mai puternică armă a organismului pentru a recunoaște și distruge virusurile și alți agenți patogeni. Celulele specifice (limfocite) ale sistemului imunitar își pot aminti anumite proteine (antigeni) care sunt produse de agenții infecțioși. Acestea produc anticorpi împotriva acestor antigeni, ca protecție împotriva viitoarelor atacuri. Sistemul imunitar mai depinde și de funcționare optimă a anumitor celule din fluxul sanguin și din organele limfoide precum timusul, măduva osoasă, ganglionii limfatici, splina, amigdalele și ficatul. Este important de înțeles că și sistemul digestiv joacă un rol major în sănătatea sistemului imunitar. Organele limfoide precum apendicele și plăcile Peyer din intestinul subțire au o contribuție importantă pentru o imunitate sănătoasă.
Un stil de viață sănătos care să includă o alimentație bogată în fructe și legume, igiena mâinilor, suficient somn și alte măsuri sunt necesare pentru a ne proteja împotriva infecțiilor. În plus, un aport optim de microelemente nutritive este vital pentru susținerea unui sistem imunitar sănătos. microelementele nutritive sunt de ajutor în diferite stadii ale ciclului viral.
Vitamina C ajută la dezactivarea ADN-ului viral limitând astfel reproducerea virusului. Ajută de asemenea în producția de anticorpi de către celulele albe ale sângelui (WBC)
Aminoacidul lizină în sinergie cu vitamina C este important pentru blocarea enzimelor de digerare a colagenului și întărirea țesutului conjunctiv, controlând astfel răspândirea agenților infecțioși.
Antioxidanții precum zincul și seleniul susțin țesuturile limfoide din glanda timus și funcționarea celulelor albe ale sângelui.
Quercetinul și iodul sunt cruciale pentru imunitate. În sinergie cu vitamina C quercetinul este un agent antiinflamator iar iodul susține funcția glandei tiroide. factorul intrinsec este un suport vital al sistemului imunitar și este critic pentru absorbția vitaminei B12.
Nu există tratament specific pentru bolile virale, iar oamenii recurg la suplimente nutritive pentru a-și susține sistemul imunitar împotriva virusurilor.
Totuși, majoritatea iau doar vitamina C pentru protecție, scăpând din vedere un aspect important: sinergia microelementelor nutritive. Vitamina C este mult mai eficientă când este combinată cu alte microelemente nutritive precum zinc, seleniu, quercetin și factorul intrinsec.
Astfel, eficiența suplimentelor care au rolul de a construi o bună imunitate depinde de combinarea sinergică a microelementelor nutritive care ajută la formarea de celule sănătoase ale sângelui și susțin ți celelalte organe ale sistemului imunitar.
References:
- Yan J, et al., PNAS 2018.
See also: J. Jariwalla, et al., Recent Translational Research in HIV/AIDs, InTech Publishers, Ch.25, pp-513-526.
Publicat cu permisiune