În anul 1955, cercetătorul medical Henry Beecher, MD a publicat un studiu despre un domeniu anterior necunoscut în medicină, sugerând că sistemul de convingeri poate avea un impact mai profund asupra corpului uman decât substanțele chimice. În acest studiu, 100 de studenți la medicină au fost împărțiți în două grupuri de câte 50. Fiecărui participant i s-a cerut să ia o pastilă. Un grup a primit pastile roșii, celălalt grup, pastile albastre. Participanților li s-a spus că pastila roșie conține un stimulent puternic iar cea albastră un medicament tranchilizant. Ceea ce nu știau ei era faptul că adevăratul conținut al pastilelor fusese inversat. Contrar a ceea ce li se spusese studenților, pastila roșie conținea un barbiturat iar cea albastră o amfetamină.

Ce este interesant la acest studiu este faptul că 50% dintre studenți au prezentat simptomele la care se așteptau. Jumătate din grupul care a luat amfetamine au dormit ca bebelușii, iar jumătate din grupul care luase barbiturice a dansat ore în șir.

Un alt exemplu care arată enorma putere a minții asupra corpului a avut loc în 1982 la Monterey Park, Los Angeles, în timpul unui meci de fotbal. Stadionul era supraaglomerat cu mii de spectatori. O parte dintre aceștia au suferit de toxiinfecție alimentară. Un medic care i-a examinat a concluzionat că o băutură răcoritoare, non-alcoolică, vândută la un dozator din incinta stadionului a fost aparent cauza îmbolnăvirii. Pentru a împiedica și alți spectatori să cumpere băutura respectivă, s-a făcut un anunț prin sistemul de boxe audio. După care pe stadion s-a instalat haosul. Un mare număr de oameni au început să vomite sau să leșine… sau ambele. Panica pusese stăpânire pe toți.

Puterea schimbării sistemului de convingeri

Timp de mulți ani, alergarea pe o distanță de o milă (1,5 km) în mai puțin de 4 minute era considerată complet imposibilă. Nenumărați atleți au încercat și au eșuat. Dar în 1954 un atlet și medic britanic, Roger Bannister, a reușit imposibilul.

În timpul pregătirii sale pentru cursă, Bannister era rapid, dar cu siguranță nu suficient de rapid. Astfel că a început să își antreneze mintea. Vizualiza mental cursa, din nou și din nou, și se programa să creadă că poate să reușească. În mod subconștient și-a direcționat întregul sistem nervos către atingerea scopului dorit. Rezultatul a fost că a reușit să stabilească un nou record mondial pentru distanța de o milă, de 3 minute 59,4 secunde.

Însă apoi s-a întâmplat ceva ciudat. După ce Bannister a dovedit că alergarea unei mile în mai puțin de 4 minute este ceva posibil, în următoarea lună încă un atlet a reușit această performanță. În decursul următorilor ani, și alți atleți au dărâmat bariera de 4 minute. Curând a devenit aproape o rutină. Iar astăzi până și atleții adolescenți aleargă o milă în mai puțin de 4 minute.

Ceea ce s-a întâmplat de fapt a fost faptul că odată ce Bannister a reușit, ceilalți atleți au realizat că a scoate un timp mai mic de 4 minute la alergarea de o milă este ceva posibil. Ca rezultat, programarea lor neurologică (sistemul de convingeri) s-a schimbat. Aceasta a fost condiția preliminară pentru ca corpurile lor să poată atinge scopul dorit.

 

Repetiția frecventă construiește neuroni solizi

Ori de câte ori experimentăm ceva pentru prima oară, se construiește un lanț de neuroni care asociază acel lucru cu bucuria sau cu durerea. Cu fiecare repetare a acestei experiențe, rețeaua specifică de neuroni devine mai puternică, formând o ”cale” mai stabilă și susținând neuronii din apropiere.

De îndată ce lanțurile de neuroni sunt stabile, devenim esențialmente ”forțați” să ne comportăm într-un anumit fel. Cu alte cuvinte, se construiește o autostradă biologică ca rezultat direct al experiențelor noastre emoționale.

Pentru a ilustra și mai bine acest lucru, Michael Merzenich de la Universitatea din California a făcut radiografii ale zonelor specifice din creierul maimuțelor localizând regiunile responsabile de mișcarea degetelor. Apoi a învățat maimuțele să arate un anumit deget pentru a primi o anumită tratație. Cum maimuțele sunt animale inteligente, au învățat rapid să arate degetul corect pentru a primi hrana. Mai târziu, când le-a analizat creierul, Merzenich a descoperit că neuronii responsabili de acea mișcare specifică a degetelor crescuseră cu 600%. De aceea este dovedit științific că sistemele de convingeri sunt conexiuni fizice stabile și nu doar ”amintiri” imateriale.

Cercetarea lui Merzenich a demonstrat că de fiecare dată când avem o experiență emoțională, fie plăcută fie dureroasă, se creează noi celule nervoase. Acest lucru asigură faptul că situații similare pot fi căutate sau evitate. Se suspectează că, cu cât mai multă adrenalină este eliberată la o emoție, cu atât mai mare se așteaptă să fie creșterea celulelor nervoase.

Dar există vești bune și pentru cei care suferă de obiceiuri rele: cercetarea lui Merzenich a mai arătat și că, dacă maimuțele erau forțate să nu mai folosească acea mișcare specifică a degetelor, sau dacă erau pur și simplu ignorate atunci când o făceau, țesutul nervos relevant s-a diminuat până la dimensiunea avută anterior.

Schimbarea este posibilă

Cercetarea lui Merzenich demonstrează că schimbarea este posibilă. Dacă eviți un anumit comportament pentru suficient de mult timp, emoția sau obișnuința distructivă va dispărea.

Să spunem că vrei să slăbești, să renunți la fumat, să ai un stil de viață sănătos. Conform cercetării lui Merzenich, cea mai bună abordare este să începi să îți reprogramezi convingerile subconștiente. Și fie că crezi fie că nu, cel mai important instrument în schimbarea unui sistem de convingeri este durerea.

Anthony Robbins, un coach pe domeniul auto-ajutorării și autor de best-seller internațional a spus direct: ”Vrei să renunți la fumat? Mergi la un spital din apropiere și vizitează pacienții cu emfizem pulmon

ar, să îi vezi cum tușesc și cum suferă. Mergi din nou și din nou. Experimentează durerea lor. Simte-o. La fel pentru alcool sau droguri. Mergi la centrele de reabilitare și petreci câteva după-amieze acolo. E nevoie de ceva curaj dar efortul merită. Ia și copiii cu tine și asigură-te că în creierul lor se dezvoltă noi căi neuronale. Astfel pot fi stabilite noi convingeri.

Când eram mic, i-am cerut mamei să beau bere. Mi-a spus «bine, băiete, bea bere dar trebuie să bei tot baxul de 6 beri». Am făcut-o. Și mi-a fost atât de rău după a treia cutie, că a trebuit să curăț totul de pe masa din bucătărie. Nu m-am mai atins de bere sau alcool de atunci. Experiența a fost atât de neplăcută încât legătura dintre mirosul alcoolului și starea de rău a devenit profund angrenată în mine.”

Cei mai mulți oameni, atunci când se îmbolnăvesc, se gândesc doar la schimbarea alimentației. De aceea medicina preventivă este o chestiune atât de dificilă. Pentru că înțelegem importanța sănătății doar atunci când ea se deteriorează și ne cauzează durere.

 

Peter, un director artistic în vârstă de 39 de ani și tatăl a doi copii descrie astfel incidentul care i-a schimbat viața: “Întotdeauna medicul meu mi-a spus că dacă am o «alimentație normalăt» toate nevoile organismului sunt acoperite. Deci niciodată nu m-am gândit că fac ceva rău dacă aproape în fiecare zi am mâncat la micul dejun pâine albă cu gem, carne friptă, cartofi și cârnați la prânz și ceva gogoși în timpul orelor de lucru. Berea de seară devenise un obicei. Toate astea până într-o zi în care nu m-am putut da jos din pat și am fost diagnosticat cu insuficiență cardiacă severă. Am leșinat și când mi-am recăpătat cunoștința la spital medicii mi-au spus că aveam tensiunea extrem de mare, nivelurile colesterolului erau periculos de mari și aveam aritmie. Cum au putut toate acestea să se întâmple peste noapte? Răspunsul este că nici nu s-au întâmplat. Eram bolnav cu mult înainte să simt asta.  Și a trebuit să fac ceva. Pentru că acum eram incapabil să mă mișc și mă simțeam neajutorat cu un cateter în penis și o perfuzie în venă, nici măcar având energie să mănânc. Mi-am schimbat convingerea că totul era bine. Nu era. Voiam să fiu sănătos. M-am imaginat mâncând multe legume și salate și vizualizam cum ele îmi vindecă trupul din interior. Pe când stăteam țintuit în patul de spital am adunat toate informațiile necesare, am petrecut ore întregi făcând cercetare și studiind nutriția organică bazată pe plante. Am renunțat la toxine și am mâncat o hrană echilibrată cu multă apă proaspătă de izvor. În 3 luni organismul meu s-a recuperat. De atunci nu m-am mai atins de cârnați. Mintea mea asociază hrana de tip fast food cu durere, suferință și imobilitate.”

Dacă scopul tău e un corp suplu și sănătos, dar ești gras și leneș, sistemul tău de convingeri trebuie să se schimbe înainte ca orice transformare să fie posibilă. Altfel te vei îmbolnăvi grav. Știm că durerea este un declanșator puternic pentru schimbarea sistemului de convingeri. Dar e mai bine să fii proactiv și să gândești preventiv.

Gândește în detaliu ce avantaje ți-ar aduce un corp sănătos și atletic. Imaginează celulele din corpul tău vii și vibrante. Imaginează-ți hainele pe care le-ai purta și plajele pe care ai înota. Urmărește documentare despre cum e fabricată hrana de tip fast food, află despre conservanți, coloranți și stabilizatori și legătura acestora cu cancerul, citește poveștile inspiratoare ale oamenilor care au suferit de boli sau au fost obezi și după ce și-au schimbat alimentația au descătușat o lume întreagă de noi posibilități.

O sănătate bună este totul. Și cu cât ești mai ocupat să te gândești la un ”tu” proaspăt și vital, noi neuroni apar și noi convingeri se construiesc. Când începi să slăbești și să te simți mai proaspăt, cei din jurul tău te vor complimenta pentru cât de bine arăți. Noua ta convingere va deveni ”a mânca sănătos înseamnă a arăta și a te simți grozav”. Și cu cât mai multe experiențe pozitive aduni, cu atât mai puternice vor fi căile neuronale construite.

Dacă ai reușit asta, vei vrea apoi să continui să mănânci sănătos pentru că în mod subconștient vei căuta și mai multe senzații plăcute pe care acest lucru ți le aduce.

Felicitări, creierul tău a fost reprogramat cu succes!

Când începi să devii inginerul de software al propriului tău creier și să îți stăpânești sistemul de convingeri vei intra în cel mai puternic stadiu al vieții tale!

Articol de Mirja Holtrop

Sursa: https://www.dr-rath-foundation.org/2017/06/a-powerful-mind-the-huge-impact-of-inner-beliefs-on-human-health/

Publicat cu permisiune