Reputația industriei farmaceutice, în ruine
Până în ultimii ani ai secolului XX, doar rareori presa a acordat spațiu substanțial naturii criminale a industriei farmaceutice. Deși incidente precum afacerea cu thalidomid au crescut nivelul conștientizării în ceea ce privește pericolele medicamentelor, industria farmaceutică încă era percepută la scară largă ca aducând beneficii umanității. Astăzi însă, imaginea sa publică este foarte diferită.
În ultimii ani, lista infracțiunilor și a greșelilor de conduită ale companiilor farmaceutice a inclus falsificarea de date despre medicamente, omiterea informării pacienților despre pericolele acestora, contribuția și profitul de pe urma crizei opioidelor, mituirea medicilor și a autorităților din domeniul sănătății. Cum rapoartele în presă despre astfel de incidente au devenit ceva obișnuit, reputația industriei farmaceutice este acum ruinată.
Falsificarea datelor despre medicamente
Adesea se pretinde că abordarea farmaceutică este bazată pe știință. Totuși, în realitate, această afirmație este departe de adevăr. În urmărirea obținerii de aprobări de la autorități și a profiturilor de miliarde de dolari, companiile farmaceutice manipulează rezultatele studiilor. Un caz recent este cel al companiei Acerta Pharma, o companie americană care în 2015 a falsificat date despre acalabrutinib, un medicament pentru cancerul sângelui.
Compania britanică de medicamente AstraZeneca a cumpărat majoritatea acțiunilor AcertaPharma în 2016 pe baza declarațiilor conform cărora s-ar fi demonstrat că acalabrutinib prezintă un beneficiu pentru cancer pancreatic, în cazul unui model de șoarece. Totuși, înainte de injecția de capital din partea AstraZeneca, Acerta a trebuit să retragă un studiu, cu scopul de a arăta că medicamentul este eficient. Ulterior AstraZeneca a recunoscut că datele au fost falsificate, acuzând de acest lucru un fost angajat al Acerta.
Acalabrutinib a fost aprobat de Food and Drug Administration din SUA pentru tratarea unei forme de limfom. Dar după cum vom vedea în continuare, omiterea comunicării faptelor este departe de a fi un fenomen rar în industria farmaceutică.
Omisiuni în informarea pacienților despre pericolele medicamentelor
În mod clar, având în vedere cât de periculoase sunt medicamentele, datele falsificate din studii fac și mai probabilă apariția efectelor adverse imprevizibile. Și totuși, când apar probleme, companiile farmaceutice omit să informeze pacienții despre acestea.
În 2017 s-a anunțat că decesele a sute de pacienți și milioane de evenimente adverse au fost legate de Actemra, medicamentul companiei Roche pentru artrită reumatoidă. Unele rapoarte spun că numărul deceselor ar fi fost peste 1000.
Investigațiile au dat la iveală faptul că pacienții care au luat acest medicament au decedat în urma complicațiilor cardiovasculare și pulmonare însă, spre deosebire de alte medicamente pentru artrită reumatoidă, prospectul Actemra nu conținea avertizări despre aceste riscuri. Medicamentele concurente pentru această afecțiune erau deja cunoscute a fi asociate cu infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau complicații pulmonare care pot pune viața în pericol, însă au fost etichetate corespunzător.
În ciuda faptului că a omis avertizările despre astfel de riscuri, în 2016 Roche a câștigat aproximativ 1,7 miliarde $ numai din vânzarea Actemra.
Contribuția la criza opioidelor și profitul de pe urma acesteia
La sfârșitul anilor 1990 a existat o creștere rapidă a prescripțiilor pentru medicamente opioide. Până în 2011 opioidele pe bază de rețetă au devenit cea mai prescrisă clasă de medicamente în SUA. Înrudite cu heroina, din punct de vedere chimic, și cu efecte similare, opioidele pe bază de rețetă dau o mare dependență. Ca rezultat, între 1999-2017 aproape 218.000 de americani au murit din cauza acestor medicamente administrate în supradoză.
Purdue Pharma, o companie americană de medicamente, este considerată de mulți observatori ca fiind în mare parte responsabilă de apariția acestei situații. După introducerea OxyContin, un analgezic opioid în 1996, compania a procedat la promovarea acestuia ca un medicament presupus a crea mai puțină dependență, a fi mai puțin susceptibil de a se abuza de el și cu mai puține efecte secundare narcotice.
Un deceniu mai târziu, directorii Purdue au recunoscut în cadrul procedurilor judiciare
că au promovat și comercializat medicamentul cu intenția de a induce în eroare. În 2007, în unul dintre cele mai mari procese farmaceutice din istoria SUA, compania a fost amendată cu 600 milioane $. însă față de cele 35 miliarde $ net pe care le încasase Purdue pentru acest medicament, această amendă a fost doar un mărunțiș.
Mituirea medicilor și a autorităților din domeniul sănătății
Cum în joc sunt miliarde de dolari, companiile farmaceutice recurg și la mită dacă acest lucru ajută la obținerea de profituri mai mari. O dovadă a acestui fapt s-a înregistrat în 2014 când GlaxoSmithKline, o companie britanică de medicamente a fost amendată de autoritățile chineze cu 489 miliarde $ pentru a fi mituit autorități din domeniul sănătății. S-a descoperit că această companie folosea o rețea de agenții de turism pentru a mitui medicii, în scopul de a le prescrie produsele.
Cazul mituirii medicilor chinezi a umilit la scară internațională una dintre cele mai mari companii britanice. Odată cu primirea acestei amenzi, GlaxoSmithKline s-a alăturat unei lungi liste de companii farmaceutice implicate în cazuri de mită. Alte exemple sunt Novartis, Sanofi, Johnson & Johnson, și Pfizer. Cum reputația industriei lor este în ruine, aceste companii nu pot da vina pe nimeni altcineva decât pe ele însele.
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune
