Un medicament frecvent utilizat împotriva hipertensiunii arteriale cauzează cancer de piele
Noi cercetări din Danemarca au dat la iveală faptul că utilizarea hidroclorotiazidei, un medicament diuretic frecvent prescris împotriva hipertensiunii arteriale, măreşte substanţial riscul de a dezvolta cancer de piele. Pe baza analizei a 80,000 cazuri din Danemarca şi a 1,5 milioane persoane sănătoase, cercetarea a arătat că pacienţii care au luat hidroclorotiazidă au avut un risc de 7 ori mai mare de a se îmbolnăvi de cancer cu celule scuamoase, una dintre cele mai frecvente forme de cancer de piele. Cum deja s-a demonstrat că acest medicament este asociat cu cancerul buzelor, aceste cercetări adaugă o dovadă în plus în ceea ce priveşte pericolele pe care le prezintă pentru sănătatea publică.
În afara creşterii riscului de cancer cu celule scuamoase, cercetătorii au mai descoperit că hidroclorotiazida mai măreşte şi probabilitatea ca pacienţii trataţi cu aceasta să dezvolte cancer cu celule bazale, o altă formă frecvent întâlnită de cancer de piele. De aceea, este semnificativ faptul că, în condiţiile în care aceiaşi cercetători danezi publicaseră anterior un studiu care asocia hidroclorotiazida cu cancerul buzelor, ei spun acum că descoperirile lor sunt aliniate cu rezultate precedente ale cercetărilor din SUA şi cu clasificarea recentă a medicamentului ca „posibil carcinogenic pentru oameni” de către Agenţia Internaţională de Cercetări asupra Cancerului.
Imagine (stânga): By Smuconlaw (Own work) [CC BY-SA 4.0], via Wikimedia Commons
Imagine (dreapta): By OpenStax College [CC BY 3.0], via Wikimedia Commons
Epuizarea elementelor nutritive, indusă de medicamente
În cartea lor clasică The Drug-Induced Nutrient Depletion Handbook, Ross Pelton, PhD, şi coautorii săi afirmă un fapt puţin cunoscut: „Multe dintre efectele secundare ale terapiilor cu medicamente ar putea să nu fie cauzate de medicamentele în sine ci mai degrabă de deficienţele nutriţionale cauzate de acele medicamente, atunci când sunt administrate pe termen lung”. Ei spun că printre mecanismele primare responsabile de epuizarea elementelor nutritive se numără şi inhibarea absorbţiei elementelor nutritive, sinteza, transportul, stocarea, metabolismul şi excreţia. Un număr din ce în ce mai mare de studii demonstrează că în jur de 150 de clase diferite de medicamente cauzează epuizarea elementelor nutritive. Din păcate însă, mult prea rar această informaţie este comunicată şi pacienţilor.
În cazul hidroclorotiazidei, unul dintre elementele nutritive cruciale inhibat în mod special de acest medicament este coenzima Q10. De aceea, este semnificativ faptul că deficitul de coenzima Q10 este asociat cu hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficienţa cardiacă şi alte probleme cardiovasculare.
De asemenea, un deficit grav a fost observat la pacienţii cu cancer. Ca atare, departe de a oferi un răspuns sigur şi eficient pe termen lung la hipertensiunea arterială, utilizarea hidroclorotiazidei nu face decât să înrăutăţească inevitabil lucrurile. Desigur, acest lucru nu este o problemă pentru industria farmaceutică, care continuă să beneficieze de vânzări suplimentare de medicamente, pe măsură ce starea pacienţilor se deteriorează
Medicina celulară oferă soluţia pentru hipertensiunea arterială
Din fericire, cercetările desfăşurate la Institutul de Cercetare Dr.Rath au demonstrat că există alternative naturale sigure la medicamentele precum hidroclorotiazida. Utilizând un grup specific de microelemente nutritive, cercetătorii institutului au demonstrat acest lucru printr-un studiu clinic pilot care a inclus pacienţi cu hipertensiune având vârste între 32-60 ani.
Pornind de la înţelegerea medicinei celulare, conform căreia cauza principală a hipertensiunii arteriale este un deficit cronic de microelemente nutritive esenţiale în celulele musculare netede care căptuşesc pereţii vasculari, pacienţilor li s-a administrat o combinaţie specifică de elemente nutritive printre care vitamina C, lizină, prolină, arginină, magneziu şi altele.
La începutul studiului clinic pilot, toţi pacienţii aveau valori ridicate ale tensiunii sistolice şi diastolice. Tensiunea arterială sistolică medie era de 167 mm Hg iar cea diastolică 97 mm Hg. După administrarea combinaţiei de microelemente nutritive pe o perioadă de 32 săptămâni, valorile tensiunii arteriale ale pacienţilor respectivi s-au îmbunătăţit. La sfârşitul studiului aceştia aveau medii ale tensiunii sistolice de 142 mm Hg şi valori medii ale tensiunii diastolice de 83 mm Hg, Aceste valori reprezintă o scădere de 15% a tensiunii sistolice şi de peste 14% a tensiunii diastolice.
După cum arată acest studiu de medicină celulară, pacienţii cu hipertensiune nu mai trebuie să se supună unui risc crescut de cancer şi alte boli care pun viaţa în pericol, administrând medicamente periculoase precum hidroclorotiazida. Cum ştiinţa oferă acum soluţii de prevenire şi control al hipertensiunii arteriale pe cale naturală, eradicarea acestei probleme de sănătate care a devenit un adevărat flagel pentru omenire, este acum la îndemână. Cu cât mai mulţi oameni vor afla despre aceste lucruri, cu atât mai repede acestea vor deveni realitate.
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune
