Vitamina K este o vitamină liposolubilă, cunoscută pentru o varietate de funcții. Deși este încă denumită în mod obișnuit „vitamina de coagulare a sângelui”, cercetătorii află tot mai multe despre rolul acesteia, într-o gamă largă de procese fiziologice, inclusiv în timpul pandemiei COVID-19. Vitamina K este esențială pentru oasele sănătoase, sistemul cardiovascular și ficat, precum și pentru rinichi, pancreas, creier și sistemul nervos. De asemenea, are proprietăți antiinflamatorii și anti-cancerigene.

Deşi organismul produce o  vitamina K în sistemul digestiv, obţine majoritatea cantităţii necesare fie din alimentaţie, fie din suplimente. Sursele alimentare de vitamina K includ legume cu frunze verzi, napi, broccoli, varza de Bruxelles, fructe precum afine, kiwi și struguri, gălbenuș de ou, lactate și alte produse de origine animală, precum și alimente fermentate, cum ar fi brânzeturile tari, varza murată și alimentele japoneze miso și natto.

Există două tipuri diferite de vitamina K prezente în aceste alimente. Alimentele constând din frunze verzi , fructele și legumele conțin subtipul de vitamina K1, cunoscută și sub numele de filoquinonă, în timp ce vitamina K2, cunoscută sub numele de menaquinonă, se găsește mai ales în alimentele fermentate, bacteriile făcând parte din procesul său de producție. Alimentele lactate, organele și alte produse de origine animală sunt, de asemenea, surse bune de K2.

S-a constatat că vitamina K1 se acumulează mai ales în ficat, inimă și pancreas, în timp ce K2 se acumulează în cea mai mare parte în creier, pancreas și rinichi. În timp ce atât K1 cât și K2 sunt necesare în coagularea sângelui prin rolul lor esențial în formarea factorului de coagulare protombină, se pare că vitamina K2 are o funcționalitate mai largă decât K1 și că deficitul de K2 este mai pronunțat. Cu toate acestea, nu există o doză zilnică specifică recomandată pentru K2.

Printre persoanele cele mai expuse riscului de deficit de vitamina K2 se numără nou-născuții și adulții în vârstă. În plus, persoanele care urmează un regim alimentar cu conținut scăzut de grăsimi, cei care au tulburări digestive, cum ar fi boala Crohn, colita ulcerativă sau boala inflamatorie a intestinului, și cei care au suferit o intervenţie chirurgicală de by-pass gastric sau de îndepărtare a colonului prezintă, de asemenea, un risc crescut de dezvoltarea deficitului de K2.

Vitamina K2 este importantă pentru metabolismul calciului în organism. Deficitul cronic a fost asociat cu subțierea oaselor și un risc crescut de fracturi la vârstnici. De asemenea, este importantă pentru sănătatea cardiovasculară, deoarece activează o proteină care previne calcifierea vaselor de sânge, reduce rigidizarea arterială și îmbunătățește elasticitatea vaselor de sânge. Deficitul său poate duce la tensiune arterială crescută și ateroscleroză. Mai mult, în studiile clinice la pacienții cu diabet zaharat, s-a demonstrat că vitamina K îmbunătățește metabolismul grăsimilor, toleranța la glucoză și sensibilitatea la insulină. De asemenea, reduce șansele de apariție a complicațiilor oculare, renale și cardiovasculare cauzate de niveluri ridicate ale zahărului în sânge.

Datorită proprietăților sale antioxidante și anticancerigene, vitamina K2 poate inhiba creșterea și răspândirea  celulelor canceroase (metastază) , precum și induce moartea celulelor canceroase (apoptoză). Această acțiune a fost raportată în mai multe tipuri de cancer, inclusiv în cel hepatic, pulmonar, de prostată şi de colon.

Pe lângă efectele sale anticancerigene, vitamina K2 susține și regenerarea ficatului, induce procesele de coagulare și ajută la recuperarea după ciroză hepatică alcoolică și nealcoolică. În plus, are și un rol semnificativ în funcționarea sistemului imunitar, a creierului și a sistemului nervos central. Creierul are o expresie ridicată a receptorilor specifici pentru enzimele vitaminei K2, iar deficitul de vitamina K2 este asociat cu diferite boli neurologice.

Cel mai recent, vitamina K a atras o atenție deosebită în contextul pandemiei de coronavirus. Nivelurile scăzute de vitamina K pot crește riscul de deces din cauza insuficienței respiratorii și a tromboembolismului la pacienții cu COVID-19. Atunci când este disponibilă din abundență, vitamina K ține sub control procesul de coagulare prin activarea factorilor de coagulare în ficat și, în același timp, prin inducerea de proteine anticoagulare în afara ficatului. Din păcate, vitamina K2 lipsește semnificativ în alimentaţia modernă occidentală și nu există suficientă conștientizare a importanței sale în starea de sănătate și boală.

Sursa:  https://www.dr-rath-foundation.org/2021/09/vitamin-k2-far-more-than-just-blood-clotting/

Publicat cu permisiune