Wikipedia: Legătura cu George Soros

De-a lungul anilor, unul dintre cei mai reprezentativi binefăcători ai Fundaţiei Wikimedia a fost aşa numitul Institut pentru o Societate Deschisă. Cunoscut acum ca Fundaţia pentru o Societate Deschisă, această organizaţie a fost întemeiată de cunoscutul preşedinte al Soros Fund Management LLC, George Soros.

Legăturile dintre George Soros, Fundaţia Wikimedia şi industria farmaceutică

De origine maghiară, George Soros este un speculant valutar şi jucător miliardar la bursa de valori, care a fost iniţial condamnat pentru comerţ ilicit în Franţa. Acuzat în tribunal de Fundaţia Dr.Rath pentru a fi finanţat promovarea medicamentelor ARV în Campania de Acţiune prin Tratament (Treatment Action Campaign, TAC) cu 1,4 milioane de Rand sud-africani, Soros a investit din greu în sectoarele farmaceutic şi biotehnologic ani de zile, cumpărând mari corporaţii precum Pfizer, Merck şi Monsanto.

De aceea, este semnificativ faptul că Melissa Hagemann, manager de program senior al Programului de Informare al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă a stat anterior în consiliul consultativ al Fundaţiei Wikimedia care operează Wikipedia. Hagemann a lucrat şi cu Fundaţia Bill şi Melinda Gates – o organizaţie care, întocmai ca şi Soros, a investit din greu în industria farmaceutică de-a lungul anilor şi conform Los Angeles Times, obţine câştiguri financiare substanţiale din investiţii care contravin declaraţiile sale de bună practică.

În mod similar, Ethan Zuckerman, un alt fost membru al consiliului consultativ Wikimedia a avut de asemenea legături cu Soros şi a făcut parte din Consiliul Global al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.

Soros şi speculaţiile valutare

În afară de ceea ce s-a spus, despre a fi fost în centrul unui complot pentru a profita de căderea valorii euro şi de a fi pariat sume mari pe această temă, Soros are o lungă istorie de implicare în scheme dubioase de speculaţie valutară, pentru câştig personal.

De exemplu, la începutul anului 1992, el a decis că lira sterlină trebuie să fie devalorizată, considerând că aceasta a intrat în Mecanismul Ratei de Schimb Europene (Exchange Rate Mechanism, ERM) – sistemul ratei de schimb valutar care pregătea pentru introducerea euro – la un curs prea mare. Ca rezultat, a petrecut luni de zile construindu-şi o poziţie comercială gigantică cu scopul de a profita la o scară colosală. Conform raportărilor, a împrumutat aproximativ 6,5 miliarde lire stertline şi şi.a convertit posesiunile într-un amestec de mărci germane şi franci francezi.  Pe 16 septembrie 1992, dată cunoscută ca „Miercurea Neagră”, jocul lui l-a răsplătit aducându-i o avere. În următoarele zile, şi-a dezvoltat poziţiile cauzând o undă de flux în vânzarea lirei sterline la cursurile străine cu rezultatul că valoarea lirei a s-a prăbuşit şi Anglia a fost forţată să iasă din ERM. Ca rezultat, Soros a făcut un profit de 1 miliard £ şi a devenit cunoscut ca „Omul care a spart Banca Angliei”

Totuşi, apărarea lirei împotriva pariurilor enorme ale lui Soros pe pieţele valutare internaţionale a costat Britania aproximativ 3,3 miliarde £. Tulburarea financiară care a rezultat de aici a fost văzută la acel moment ca un dezastru naţional.

Totuşi, pentru Soros, să se angajeze în jocuri de speculaţii valutare masive pentru câştig personal este ocupaţia lui de fiecare zi. Se spune că driblează zilnic pe pieţele valutare la scară mare, iar presupusul său rol în declanşarea crizei economice asiatice din 1997 a făcut ca un grup de ţări sud-asiatice să ceară punerea sa sub acuzare, ca infractor

Partenerii de  afaceri ai lui Soros

Conform New Statesman, printre partenerii de afaceri ai lui Soros s-a numărat şi Grupul Carlyle unde se spune că ar fi investit peste 100 milioane $. Unul dintre cele  mai mari fonduri private de echitate, Grupul Carlyle se pare că face cei mai mulţi bani lucrând ca şi contractor de apărate. Din când în când, se spune că investitorii şi consilierii săi au inclus fostul secretar de stat SUA James Baker, fost secretar al apărării SUA Frank Carlucii, fostul preşedinte SUA George Bush sr şi chiar rude ale lui Osama Bin Laden.

Bani pentru nimic?

Implicarea lui Soros şi a organizaţiei sale în Fundaţia Wikimedia şi admiterea deschisăhttp://web.archive.org/web/20100313114102/http:/wikimediafoundation.org/wiki/Benefactors a celei din urmă care s-a bazat pe „expertiza şi generozitatea” lui Soros şi a altor binefăcători, ridică în mod clar mai multe întrebări.

În primul rând, ar trebui să credem că Soros şi ceilalţi susţinători super-înstăriţi ai Fundaţiei Wikimedia nu au cerut nimic în schimbul banilor şi sprijinului lor? Sincer, având în vedere dovezile că faptele nu sunt binevenite pe Wikipedia când sunt provocate interesele industriei farmaceutice multimiliardare, suspectăm că unii oameni e posibil să fi găsit acest lucru dificil de acceptat. Acesta este cazul în special în ceea ce priveşte întrebările rămase mult timp fără răspuns în ceea ce priveşte relaţia Fundaţiei Wikimedia a avut-o cu investitorii de capital.

Lăsând la o parte această chestiune, fără îndoială cele mai importante subiecte care trebuie abordate urgent de Jimmy Wales şi Fundaţia Wikimedia în acest moment sunt faptul că Soros a fost condamnat pentru comerţ ilicit şi că un grup de ţări sud-asiatice doresc ca el să fie judecat ca infractor pentru solul său în declanşarea crizei economice asiatice din 1997. La urma urmei, dacă Fundaţia Wikimedia a fost fericită să accepte sprijinul unui om ca Soros, ce sugerează acest lucru despre propria sa probitate?

Totuşi, într-un anumit sens, jocul s-a încheiat pentru Wikipedia. Cum editorii săi pleacă cu o viteză alarmantă iar câinele de pază al examenelor oficiciale din Marea Britanie, Ofqual, declară că Wikipedia trebuie evitată de copiii de şcoală deoarece nu prezintă „autoritate sau acurateţe” şi în unele cazuri „poate fi total neadevărată”, credibilitatea site-ului web se scufundă cu repeziciune. Şi asta înainte măcar să începem să luăm în considerare faptul că unii dintre cei mai prolifici contributori la Wikipedia au fost CIA, Partidul Muncitoresc Britanic şi Vaticanul – şi că nici ei nu doar şi-au actualizat propriile contribuţii.

De aceea, este demn de remarcat faptul că Virgil Griffith, creatorul WikiScanner-ului, un instrument online care a legat milioane de editări anonime de pe Wikipedia cu organizaţiile unde acestea şi-au avut originea, a acuzat deschis Wikipedia de a fi plină de manipulări, falsuri şi total lipsită de scrupule. Pe baza a ceea ce ştim şi noi despre Wikipedia şi susţinătorii săi, suntem din ce în ce mai înclinaţi să fim de acord cu analiza sa.