Administrarea antibioticelor pe termen lung mărește riscul de cancer de colon

Administrarea antibioticelor pe termen lung mărește riscul de cancer de colon

Un nou studiu a dat la iveală faptul că persoanele care iau antibiotice pe perioadă îndelungată manifestă un risc crescut de a dezvolta polipi în colon, fenomen cunoscut ca precursor al cancerului intestinal. Studiul a fost publicat în revista Gut și adaugă și mai multă greutate dovezilor asupra faptului că menținerea unei flore intestinale sănătoase poate juca un rol important în prevenirea cancerului. Cum rezistența la antibiotice a devenit o problemă la nivel mondial, iar abordările naturale de control al infecțiilor au fost deja descoperite, acest studiu reamintește nevoia urgentă de transformare a sistemelor de asistență medicală astfel încât acestea să utilizeze abordări preventive naturale și sigure care nu au efecte adverse.

Pentru a-și desfășura investigațiile, cercetătorii au analizat înregistrările medicale ale 16,642 surori de caritate de sex feminin care aveau vârste de 60 de ani și mai mult, în 2004. Printre femeile care luaseră antibiotice timp de două sau mai multe luni, pe când aveau vârste cuprinse între 20 și 39 de ani, 63% dintre ele aveau un risc mărit de a fi diagnosticate cu polipi (comparativ cu femeile care, în aceeași perioadă a vieții, nu utilizaseră astfel de medicamente). Femeile care luaseră antibiotice timp de două sau mai multe luni la vârste cuprinse între 40-59 de ani aveau un risc cu 69% mai mare de a fi diagnosticate cu polipi. Administrarea de antibiotice timp de minim 15 zile, la vârste între 20-39 și la fel între 40-59 a dus la creșterea riscului cu 73%.

Având în vedere că antibioticele sunt renumite pentru alterarea florei microbiene intestinale prin reducerea numărului și diversității bacteriilor, cercetătorii au sugerat că acestea ar putea avea un rol crucial în dezvoltarea cancerului intestinal.

Alternative naturale pentru controlul infecțiilor

Teste de rezistență la antibiotice: bacteriile din culturile din stânga sunt sensibile la antibioticele conținute în discurile albe de hârtie. Bacteriile din dreapta sunt rezistente la majoritatea antibioticelor. – Dr Graham Beards at en.wikipedia [CC BY-SA 4.0], via Wikimedia Commons

Titlurile ziarelor adesea ne avertizează că ”superbacteriile” rezistente la antibiotice au devenit una dintre cele mai presante probleme de sănătate ale lumii. Declarând că suntem pe pragul unei ere post-antibiotice, ei afirmă că, până la jumătatea acestui secol, superbacteriile ar putea ucide milioane de oameni în fiecare an. Este totuși demn de remarcat că, atunci când se ridică problema ce abordări alternative sunt disponibile pen tru controlul infecțiilor, nu se face nicio mențiune despre rolurile cheie jucate de microelementele nutritive în funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar.

La această oră, chiar mulți medici încă nu apreciază pe deplin anvergura în care microelementele nutritive susțin toți pașii critici pentru obținerea unui răspuns imun eficient. Aceste etape includ componente de apărare nespecifice precum sinteza interferonului și funcționarea fagocitelor, barierele de protecție antimicrobiană create de piele, membrane mucoase, lacrimi, salivă și suc gastric și producția de anticorpi și optimizarea imunității mediate de celule. Pentru a preveni și controla cu succes infecțiile pe cale naturală avem nevoie să înțelegem cum putem profita cel mai bine de aceste proprietăți.

Să profităm de sinergia elementelor nutritive

În căutarea de alternative la antibiotice, mulți oameni se gândesc inițial la vitamina C. Deși această vitamină, foarte populară pentru susținerea sistemului imunitar, este un bun început, utilizarea ei individuală înseamnă ignorarea impresionantelor beneficii imunologice suplimentare care se pot obține prin sinergia elementelor nutritive.

Vitamina C este cu siguranță necesară pentru susținerea sistemului imunitar, dar funcționează mult mai eficient când este combinată cu microelemente nutritive adiționale precum zincul, seleniul și quercetina. Alte substanțe nutritive care pot ajuta la optimizarea producției de celule albe și a funcției imunitare includ vitamina A și vitaminele B ca și oligoelementele precum fierul și cuprul. Utilizarea combinațiilor bine echilibrate ale acestor elemente nutritive, așa cum au fost descrise de pionierii științei de la Institutul de Cercetare Dr. Rath sub conducerea Dr. Aleksandra Niedzwikeci, a fost dovedită științific ca având efecte de optimizare a producției de celule albe ale sângelui și întărire a funcției imunitare.

Deși antibioticele au salvat, fără îndoială, multe vieți, există dovezi din ce în ce mai multe asupra faptului că, la fel ca în cazul tuturor medicamentelor, utilizarea lor – și în special utilizarea lor excesivă – poate genera probleme pe termen lung. De aceea, când eventual vom ajunge în punctul în care sistemele de asistență medicală la nivel global vor începe să utilizeze abordările medicinei celulare și nutriționale pentru prevenirea și controlul infecțiilor, o consecință a acestui fapt va fi reducerea consumului de antibiotice și prin urmare și reducerea numărului de decese cauzate de cancer intestinal. Cum numai în 2012 au existat 1,4 milioane de noi cazuri diagnosticate, aceasta ar fi cu adevărat un mare pas către scopul suprem al Fundației noastre Sănătate pentru Toți.

Articol de Paul Anthony Taylor

Sursa:  https://www.dr-rath-foundation.org/2017/04/long-term-use-of-antibiotics-may-raise-risk-of-bowel-cancer/