Importanța microelementelor nutritive în sarcină
Sarcina este unul dintre cele mai emoționante momente în viața unei femei și fiecare femeie însărcinată își dorește un copil sănătos. Totuși, evoluția și rezultatul fiecărei sarcini depinde de mulți factori precum alimentația și stilul de viață al mamei înainte de sarcină și în timpul acesteia, caracteristicile genetice ale părinților și sănătatea fizică și psihică a femeii.
Orice femeie aflată la vârsta fertilă trebuie să aibă grijă de sănătatea sa. Primele zile și săptămâni de sarcină, când femeia poate să nici nu știe că este însărcinată, sunt cruciale pentru dezvoltarea fătului. În primele 8-12 săptămâni de sarcină, corpul femeii trece prin schimbări rapide – unele au grețuri matinale și pierd elemente nutritive importante.
Placenta – organ intens vascularizat, esențial pentru schimbul de elemente nutritive și produse reziduale între mamă și fătul în dezvoltare – se formează în primele câteva săptămâni. Placenta produce și hormoni necesari pentru a duce sarcina la termen și a pregăti țesutul mamar al mamei pentru alăptarea copilului. Dacă femeia nu primește elementele nutritive corespunzătoare în primele zile de sarcină, acest lucru duce la o dezvoltare deficitară a placentei, care este greu de corectat mai târziu și astfel compromite dezvoltarea fătului.
Alimentația corespunzătoare și în special un aport constant de vitamine, minerale, aminoacizi esențiali și alte microelemente nutritive sunt foarte importante pentru fătul în dezvoltare și mama însărcinată. Dezvoltarea diferitelor organe ale fătului începe și continuă în diferite momente ale sarcinii. Alimentația neadecvată în orice fază a sarcinii va afecta greutatea organelor și chiar supraviețuirea copilului. Acest lucru este important deoarece modul în care organele copilului se dezvoltă în timpul sarcinii poate determina modul în care acestea vor continua să crească după naștere. Mai mult, acest lucru ar putea avea efect negativ pe termen lung și asupra sănătății mamei.
Majoritatea femeilor se așteaptă să ia în greutate 10-15 kg în săptămânile 38-40 de sarcină. Deși greutatea normală a unui bebeluș la naștere este de 3-4 kg, restul greutății acumulate în timpul sarcinii este distribuită în tot corpul femeii pentru a susține copilul și a se pregăti pentru alăptare. Deși majoritatea se concentrează pe creșterea copilului, corpul femeii trece și el prin numeroase schimbări în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru de sarcină. De exemplu există o creștere a volumului de sânge al femeii cu 25-30% în al doilea trimestru de sarcină, iar cererea de proteine, fier, acid folic și alte elemente nutritive devine foarte mare, pentru a putea susține această creștere. Dacă ea nu are un aport suficient al acestor microelemente nutritive critice în acest timp, acest lucru poate crește riscul de hipertensiune arterială, anemie, hiperglicemie și alte boli cardiovasculare.
În cursul sarcinii, cererea organismului pentru energie calorică din alimente crește, comparativ cu perioada din afara sarcinii. Se estimează că nevoile calorice ale organismului cresc cu aproximativ 300 de calorii pe zi și cererea de proteine crește cu 10 g pe zi. Sunt necesare cantități mai mari de microelemente nutritive pentru a susține metabolismul bazal amplificat al organismului mamei și pentru a susține atât țesuturile sale proprii cât și ale fătului aflat în dezvoltare. Spre deosebire de grăsimi, organismul nu stochează și aminoacizii în exces. Dacă proteinele și mineralele precum calciul nu sunt furnizate în cantitate suficientă, acestea sunt extrase din depozitele din organismul mamei, precum oasele și mușchii, ceea ce o fac vulnerabilă la anumite probleme viitoare de sănătate.
În plus față de aceste necesități calorice, sarcina crește și cererea de elemente nutritive specifice care este posibil să nu poată fi luate numai din alimentație. Cerințele nutriționale se schimbă consant în diferitele stadii ale sarcinii, nașterii și în timpul perioadei de alăptare. Procesul nașterii aduce o cantitate imensă de stres organismului femeii și o mare cantitate de sânge și elemente nutritive se pierde, ceea ce îi epuizează rezervele de energie din corp. De aceea, alimentația corespunzătoare în timpul sarcinii și după, precum și în timpul alăptării, este crucială pentru sănătatea mamei și copilului. Microelementele nutritive precum vitamina C, lizina, prolina, acidul folic și grupul vitaminelor B, printre altele, sunt esențiale pentru sănătatea copilului și a nașterii și pentru evitarea complicațiilor în timpul sarcinii.
Vitamina C este implicată într-o multitudine de funcții celulare precum protecția antioxidantă, producția de hormoni, susținerea sistemului imunitar, formarea oaselor și menținerea integrității vaselor de sânge. Aceasta crește absorbția fierului și ajută la prevenirea anemiei la mamă. În plus, vitamina C și alte microelemente nutritive precum lizina, prolina și extractul de ceai verde ajută la reducerea riscului nașterii premature. Într-unul din studiile noastre am dovedit că această combinație de microelemente nutritive a fost mai eficientă decât oricare dintre componentele individuale ale acesteia, pentru optimizarea contracției celulelor musculare netede din uter*. Vitamina C ajută acest proces prin facilitarea producției de colagen puternic și prin întărirea celulelor musculare netede ale uterului și pereților vaselor de sânge. Unele femei însărcinate sunt susceptibile de hipertensiune indusă de sarcină (pregnancy-induced hypertension, PIH), care este uneori dificil de controlat și poate duce la o afecțiune gravă numită eclampsie. Vitamina C în combinație cu arginină, magneziu și alte microelemente nutritive ajută la mărirea elasticității vaselor de sânge și menținerea unei tensiuni arteriale normale. Microelementele nutritive sunt esențiale și ca inhibitori naturali ai distrugerii țesutului și reduc riscul rupturii permanente a membranelor, ceea ce ar iniția procesul nașterii.
Se știe că deficitul de acid folic la o femeie însărcinată duce la defecte grave ale tubului neural al fătului și poate avea ca efect chiar pierderea sarcinii. Defectarea tubului neural poate apărea chiar înainte ca femeia să afle că este însărcinată – de aceea, orice femeie aflată la vârsta fertilă ar trebui să ia 400 mg acid folic pe zi, indiferent dacă este sau nu însărcinată. În plus, acidul folic ajută la reducerea anemiei, a defectelor cardiovasculare congenitale și previne retardul creșterii intrauterine a copilului.
Deficitul vitaminelor din grupul B este des întâlnit în rândul femeilor care au o alimentație vegetariană. Vitaminele B1, B2 și B6 sunt necesare pentru creșterea și sănătatea optimă atât a copilului cât și a mamei. În plus, deficitul de vitamina B12 poate duce la deteriorări ireparabile ale sistemului nervos.
Mineralele precum fierul și zincul sunt importante pentru prevenirea anemiei și îmbunătățesc sistemul imunitar atât al mamei cât și al copilului. Calciul, magneziul și fosforul, în sinergie cu vitaminle C și D, ajută la dezvoltarea oaselor și dinților copilului, susțin tensiunea arterială a mamei și previn crampele musculare și nașterea prematură. Cererea organismului pentru aceste minerale crește cu 50% în timpul sarcinii.
Cercetările noastre au arătat că toate microelementele nutritive sunt interdependente și lucrează sinergic pentru a menține sănătatea optimă la nivel celular. Femeile care doresc să rămână însărcinate sau cele care au avut nașteri multiple și apropiate în timp sunt susceptibile să dezvolte deficit sever în absența microelementelor nutritive potrivite. Pentru o stare optimă de sănătate, toate elementele nutritive trebuie combinate sinergic pentru a asigura o sarcină normală și sănătoasă.
Ref: V. Ivanov et al., Journal of Obstetrics and Gynaecology Research, 2006, 32(1): 23-31
Sursa:
si
