Tratamente medicale forțate și experimente militare cu substanțe chimice toxice: un secol de istorie criminală
BBC a publicat recent un raport care arăta zeci de oameni care în copilărie au fost pacienți ai spitalului britanic de psihiatrie în anii 1960-70, povestind cum s-a experimentat pe ei un ”ser al adevărului”. După cum arată raportul, victimele acestui experiment au rămas cu amintiri tulburătoare și întrebări fără răspuns. Pentru cei care cred că experimentele criminale făcute de către sau în numele companiilor farmaceutice, chimice sau al altor interese au încetat după încheierea celor efectuate de medicii naziști și cartelul german IG Farben în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aceste dovezi arată clar că nu așa stau lucrurile. De fapt, de-a lungul secolului trecut, aceste experimente au fost mult mai frecvente decât realizează oamenii.
Desfășurate la Aston Hall, Derbyshire, în Anglia, experimentele descrise în raportul BBC au inclus copii dezbrăcați și încuiați în ”camere de tratament” cu mâinile legate cu bandaje. Li se administrau injecții cu amytal de sodiu, un așa-numit ”ser al adevărului”, cu presupusul scop de a se descoperi ”traume ascunse”.
Cum acești pacienți trebuie să-și trăiască tot restul vieții suferind efectele acestor experimente, paralela cu experimentele medicale criminate desfășurate de medicii naziști și de cartelul german IG Farben în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este evidentă. Aceste teste brutale desfășurate în timpul războiului sunt bine cunoscute acum, însă nu au fost singurele.
Experimentele militare ale SUA și Marii Britanii
În 1943, Marina Statelor Unite își utiliza propriii oameni pentru experimente cu gaz otrăvitor. Desfășurat la Laboratorul de Cercetare Navală din Anacostia din Washington și arsenalul Edgewood din Maryland, aceste experimente presupuneau injectarea gazului toxic iperită (gazul de muștar) în camere din care oamenii, recrutați sub motive false, erau incapabili să scape. Participanții care au refuzat să ia parte la experimente au fost amenințați cu Curtea Marțială și 40 de ani de închisoare. Deloc surprinzător este faptul că toate victimele au suferit arsuri severe, atât externe cât și interne. În pofida deteriorării inevitabile a sănătății lor, acești oameni au fost ulterior ignorați de Marină și chiar li s-a spus că li se va aplica Actul de Spionaj (adică vor fi pedepsiți ca și spioni) dacă vor divulga ceea ce s-a întâmplat.
Photo: MoD /Crown Copyright/MOD [OGL], via Wikimedia Commons
Înregistrările militare britanice în acest domeniu nu arată mult mai bine. În experimente desfășurate în anii 1950-60 la Porton Down, cea mai secretă locație de cercetare de la Wiltshire, soldaților recrutați ca voluntari pentru a testa ”remedii reci” li s-au administrat în schimb forme de gaz nervos sarin dezvoltat de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Era previzibil că mulți dintre aceștia au avut o sănătate precară pe toată durata vieții ulterioare. În total se consideră că între 1939-1989 câteva mii de persoane în serviciul militar au luat parte la experimente în această facilitate. Se știe despre cel puțin unul că a fost ucis ilegal în cadrul acestor teste.
Este suficient de rău faptul că oamenii de știință de la Porton Down au utilizat soldații pe post de ”cobai”. Este și mai rău însă faptul că au utilizat în mod repetat și publicul britanic obișnuit. La începutul anilor 1960 un automobil Land Rover condus de oameni de știință de la Porton Down a pulverizat în mod intenționat sulfură de cadmiu zinc în aer, în zona de sud-vest a Angliei, într-o presupusă încercare de a lupta împotriva germenilor, și apoi a analizat dispersarea acesteia. Spre deosebire de victimele civile din drumul lor, și care nu bănuiau nimic, oamenii de știință aflați în acel vehicul purtau echipament complet de protecție și măști de gaze și beneficiau de controale medicale anuale.
Experimente medicale criminale
În SUA poate cel mai celebru experiment medical criminal a fost așa numitul Tuskegee Syphilis Study. Între anii 1932 și 1972, medicii de la U.S. Public Health Service au înrolat aproximativ 400 de oameni de culoare, săraci și bolnavi de sifilis, într-un studiu al cărui scop secret, necunoscut de participanți, era acela de a observa progresul natural al bolii atunci când nu este tratată. De-a lungul întregii perioade de 40 de ani cât a durat studiul, acești oameni nu au fost informați, în mod deliberat, asupra faptului că suferă de sifilis și nu au fost niciodată tratați pentru această boală.
Image: Department of Health, Education, and Welfare. Public Health Service. Health Services and Mental Health Administration. Center for Disease Control. Venereal Disease Branch (1970 – 1973). [Public domain], via Wikimedia Commons
Calificat în mod indubitabil drept unul dintre cele mai criminale și ipocrite acte medicale imaginabile, chiar și după 1940 când medicii naziști și conducătorii cartelului german IG Farben fuseseră închiși – și unii chiar executați – de forțele aliate pentru efectuarea de experimente medicale forțate și alte crime împotriva umanității, studiul Tuskegee a continuat pentru încă un sfert de secol. Până în mai 1997 când preşedintele Bill Clinton a cerut public scuze pentru ceea ce s-a întâmplat, doar șapte pacienți au supraviețuit ca să trăiască acest moment.
Comparabil ca lipsă de umanitate și cruzime a acțiunilor, este un alt caz care rivalizează cu cel de la Tuskegee și care a avut loc între 1946-1948 când medicii americani din serviciul de sănătate publică au infectat 700 guatemalezi în mod deliberat cu boli venerice, cu presupusul scop de a testa eficiența penicilinei. A fost un capitol deosebit de întunecat în istoria medicinei în care au fost incluși deținuți, pacienți cu boli mintale și soldați. Deci, exact în aceeași perioadă în care guvernul SUA condamna medicii naziști pentru crime împotriva umanității, susținea în același timp experimente nu mai puțin criminale, pe oameni nevinovați.
Deși ar fi de dorit să tragem concluzia că secolul de istorie criminală a tratamentelor medicale forțate și experimentelor letale cu substanțe chimice toxice este de domeniul trecutului, din păcate suntem departe de a putea afirma acest lucru. Cu abuzul sponsorizat de stat care obligă copiii bolnavi de cancer să se supună chimioterapiei, experimentele industriei farmaceutice care duc la deteriorarea creierului și deces și oamenii săraci din țările în curs de dezvoltare ”păcăliți” să ia parte în testări de medicamente fără a fi conștienți de acest lucru rămân încă multe motive de îngrijorare. Dar atâta timp cât mai există suficienți dintre noi angajați să răspândească adevărul cât mai mult posibil, sunt șanse să trăim cândva într-o lume mai bună.
Articol de Paul Anthony Taylor
Publicat cu permisiune
